De la Timisoara la Chicago. Povestea unui fizician celebru, plecat de pe bancile Universitatii Politehnice

TIMISOARA. In acest an, absolventii Universitatii Politehnice din Timisoara, promotia 1958, s-au intalnit pentru a celebra implinirea a 55 de ani de la terminarea studiilor universitare. Printre ei s-a numarat si renumitul profesor de fizică la Universitatea din Chicago, Peter Freund.

“Pe lângă talentul necesar, secretul performanţei în ştiinţe este pasiunea. Pasiunea te susţine, te împinge spre descoperiri. Este important să faci întotdeauna ce îţi place, ceea ce te interesează, ceea ce consideri important şi să nu-ţi risipeşti timpul cu lucruri despre care crezi că alţii vor să te vadă făcându-le.” noteaza Peter Freund in cartea sa “A passion for discovery„. Iar pasiunea sa pentru descoperiri, pentru invingerea unor bariere, l-a impins mereu inainte, din orasul de pe malurile Begai spre amfiteatrele unor institutii de invatamant superior de renume mondial.

Peter Freund s-a nascut in 1936, la Timisoara. Tatal sau a fost medic iar mama provenea dintr-o familie care se ocupa cu afaceri in domeniul textilelor fiind, totodata, cantareata de opera.

Fizicianul isi aminteste ca familia sa ar fi trebuit sa paraseasca Romania imediat dupa razboi, dar tatal sau a fost de parere ca sovieticii vor pleca in scurt timp, asa ca au ajuns sa traiasca sub regimul comunist.

A urmat cursurile Liceului ”C.D.Loga”, dupa care s-a intalnit cu prima bariera pusa in fata dorintei lui de cunoastere. Pentru ca provenea dintr-o familie instarita, portile universitatilor din perioada stalinista ii erau inchise. A reusit sa intre la Universitatea Politehnica in vara anului 1953, dupa moartea  lui Stalin, cand oprelistile impuse copiilor “de capitalisti” au devenit mai putin stricte. Trei ani mai tarziu era arestat in timpul demonstratiilor studentesti antisovietice. Acest episod, precum şi “originea nesanatoasa” i-au creeat serioase probleme la terminarea studiilor. Singurul post disponibil pentru el, chiar daca avea cele mai bune medii din promotia sa, a fost undeva intr-o zona izolata a Muntilor Apuseni, pe langa Oradea.

Nu a mai ajuns insa sa se ocupe de electrificarea zonei respective, pentru ca a parasit tara, impreuna cu familia, in 1959 şi s-a stabilit la Viena. Datorita calitatilor sale de fizician de geniu, reuseste sa obtina un post de asistent universitar in Austria, apoi cetatenia. In scurt timp isi sustine şi doctoratul.

Sunt doar primii pasi intr-o cariera exceptionala. Peter Freund a fost sef de lucrări  la  Universitatea din Geneva (1961-1962), cercetător in fizică teoretică  la   Institutul Enrico Fermi a Universităţii din Chicago (1962-1964),  membru al Institute for Advanced Study, Princeton (1964-1965),    profesor asistent la Universitatea din Chicago (1965-1969), profesor asociat la Universitatea din Chicago (1969-1974), profesor la Universitatea din Chicago (1974-2002) si profesor emerit Universitatea din Chicago (2002-prezent).

Deasemenea a mai fost profesor oaspete la Universitatea din Bologna, la Imperial College for Science and Technology Londra, la California Institute of Technology Pasadena, la Universitatea Rockefeller New York şi a colaborat cu laboratoarele CERN Geneva, Centrul Internaţional de Fizică Teoretică Trieste, Institutul de Fizică Teoretică Santa Barbara şi altele.

A avut contribuţii ştiinţifice: la teoria stringurilor, unificarea fizicii prin adăugarea a noi dimensiuni spaţiale, teoria monopolilor magnetici, studiul supersimetriei si fenomenologia  interacţiunilor tari.

Intr-un interviu acordat la implinirea a 75 de ani pentru Asociatia Generala a Inginerilor din Romania, Peter Freund afirma: “La Politehnica din Timisoara am studiat cu dascali exceptionali. De exemplu, cursul de Electrotehnica a fost predat de Plautius Andronescu, care, apoi, m-a indrumat la elaborarea lucrarii de diploma. Domnia sa m-a facut sa inteleg ca un rezultat teoretic, oricat ar fi de frumos, trebuie luat in serios numai daca poate fi verificat cu succes prin experiente. In lucrarea de diploma, folosind transformarea Laplace, am gasit criterii noi de stabilitate si de calitate pentru sisteme de reglari. Profesorul Andronescu mi-a propus sa iau un regulator de tensiune bine cunoscut, asemenea celui fabricat, daca mi-aduc bine aminte, de Brown-Bovery, si sa-l conving ca satisface criteriile pe care le enuntasem. Am dedus parametrii acestui regulator de care aveam nevoie pentru sustinerea criteriului meu. Cu mare satisfactie am gasit ca, de fapt, acest regulator satisface noul criteriu si, deci, nici Brown-Bovery, nici eu nu vom da… „faliment“. Precizez ca profesorul Andronescu avea doctoratul sustinut la Insitutul Politehnic ETH din Zurich, unde, printre dascali, il avuse si pe marele matematician Hermann Weyl, tatal teoriei campurilor „gauge“, domeniu de care m-am ocupat peste decenii in cercetarile mele de fizica teoretica. Pot sa argumentez cat de mare a fost influenta principiilor invatate de la profesorul Andronescu. Mentionez aici doar ca, in 1967, cand am abordat teoria fotoproductiei mezonilor vectoriali, am dedus din ea o formula usor de verificat tot prin experiente. De fapt, aceste experiente au fost atunci efectuate la acceleratorul DESY de la Hamburg, cu rezultate care confirmau formula.”

Pe langa exceptionala carierea de fizician, Peter Freund este autor de cărți de literatură științifico-fantastică și critic literar amator.

Conform unui articol dedicat lui si aparut in Chicago Tribune, Peter Freund locuieste alaturi de sotia sa Lucy – de meserie psihanalist – in cartierul Row. Au doua fiice, cinci nepoti si iubesc muzica de opera, chiar daca fizicianul accepta ca-i place sa asculte si altceva:   „Îmi place Metallica”, le-a declarat el ziarstilor.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Ce sa inteleg din acest erticol?
    Ca era o mare rusine daca se ocupa in stagiatura de electificarea unei zone din Muntii apuseni.
    Cred ca era pentru Domnia Sa cea mai frumoasa amintire din Romania si avea ce sa le povesteasca nepotilor

  2. In loc de comentariu la acest articol,va recomand sa cititi:

    Studenta romanca la Londra: „Dumnezeu a fost ucis de Occident”
    Din fericire, ca şi ea mai sunt mulţi tineri români. Dumnezeu să-i ajute pe toţi cei care gândesc ca şi ei.

    „Sunt studenta in Londra la una dintre cele mai bune universitati europene. Sunt mandra ca am reusit sa ajung aici si le voi fi recunoscatoare parintilor mei pt educatie si efortul material extraordinar pe care l-au depus pentru a ma trimite la studii de calitate mereu.
    Dar ma deranjeaza teribil intrebarea tuturor „Te mai intorci?”
    Si uimirea clara la auzul unui ferm „da”.
    Acest da nu era atat de ferm inainte de a ma muta in Londra.
    Inainte era un „mi-as dori, daca voi avea unde sa ma intorc ma voi intoarce”.

    Suntem o generatie crescuta intr-o scarba pentru patrie, am crescut cu Badea care injura tara mereu, am crescut fiind educati sa admiram valorile occidentale „superioare” si „ideale”.
    Credem ca politica, cultura si educatia cat mai internationala este foarte benefica, credem In globalizare, suntem de acord cateodata ca Romania e frumoasa dar pacat ca e locuita si parca tot mai bine e in Londra… Romani scumpi, cat putem sa ne inselam…

    Ce este Occidentul….?
    Un loc care nu mai are identitate, globalizarea ii distruge incet incet toate traditiile, cenzura comunismului bolsevic s-a transformat in a fi politic corect, traiesti cu riscul ca un islamist extremist poate sa bombardeze pt Alahul lui locuitorii unei tari in care el s-a mutat, istoria nu mai poate fi spusa pt ca poate jigni anumite popoare, copiii pot fi ucisi in pantece de catre propria lor mama -avortul fiind vazut ca o metoda contraceptiva in loc sa i se spuna crima, Craciunul si Pastele precum si alte traditii stravechi subt doar un prilej de marketing , aici nu exista nici un pic de profunzime,; relatiile dintre oameni sunt pur profesionale, prietenia, iubirea sunt toate o afacere, tot ce facem e pt CV si cand vrem sa ne casatorim gasim noi pe perfectmatch.com ceva nu?
    Lumea discuta oameni, nimanui nu ii pasa ce gandesti, ce simti ce iti doresti.
    Putini mai stiu sa iubeasca, feminismul distruge relatiile barbat femeie tot mai mult, gender role este considerat invatat asa ca nu mai invatam copiii de mici sa se comporte ca baietei sau fetite ci ii lasam pe ei sa isi aleaga ce sex vor sa aiba, ajungandu-se la un nr imens de homosexuali creati de societate, Dumnezeu a fost ucis de Occident.
    De ce oare admiram atat de mult haosul Europei vestice?
    Noi avem oameni, noi stim sa traim, noi radem ca fugim cu nasu de acasa o saptamana in munti cu corturile.
    Noi ne salutam cu „Doamne ajuta!”
    Noi avem un pamant binecuvantat de oasele si sangele atator martiri… De ce s-au sacrificat atatia romani pt viitorul nostru si noi fugim ca vitele in Occident?
    De ce acceptam ca Securistii comunisti sa ne conduca in continuare prin politica si educatie?
    De ce acceptam ideile occidentale cu bratele deschise?
    De ce acceptam ca barbatii nostri sa fie carne de tun pt NATO dar nu suntem in stare sa ne recuperam Moldova de peste Prut dupa atatia ani de la caderea comunismului?
    De ce acceptam ca in continuare memoria luptatorilor anticomunisti sa fie calcata in picioare si la 22 de ani de la aparenta schimbare a regimului inca nu le sunt recunoscute meritele?

    De ce esti drogata scumpa Romanie cu iluzii occidentale?
    In Occident unde pleaca bietii romani sa faca o paine, germanii, francezii, englezii ii trateaza ca pe niste sclavi, fiind roman esti privit ca o subrasa, in Anglia un non-european are mai multe drepturi si privilegii doar datorita faptului ca a trait sub dominatia imperiului pt decenii…
    Si noi romanii care avem o tara superba, un pamant fertil, plin de zacaminte, Rosia montana, delta, Carpatii, Dunarea, Marea Neagra stam sa cersim si sa ne umilim pt o paine prin Anglia, Italia si Spania….
    Imi plange inima cand vad cum sunt tratati pe pamant strain cand acasa la ei puteau manca din belsug, daca nu ar fi fost lacomia hotilor de la putere… care au vandut tara pe nimic.
    VREAU SA MA INTORC IN ROMANIA cu toate ca nu voi avea niciodata banii pe care i-as avea lucrand aici. Dar cum spunea tatal lui Nicolae Steinhardt : vei avea zile frumoase dar noptile iti vor fi ingrozitoare.
    Omul nu are numai trup de hranit, mai e si sufletul.
    Si mai distrugatoare este setea si foamea sufletului indepartat de pamant si de neam decat foamea trupeasca…
    Asa ca romani, plecati, plecati la studii, plecati ca sa vedeti in ce hal a ajuns occidentul liberal , plecati si invatati sa va iubiti tara si realizati ce frumusete ati lasat in urma.
    Si apoi ne vom intoarce cu totii, valuri valuri, cu si mai multa forta si dorinta de schimbare, si dupa 68 de ani de asuprire, Romania va fi a romanilor din nou, asa sa ne ajute Dumnezeu!”

    Cristiana Maria Marcus

  3. Dupa profesorul Freund va ramane o opera stiintifica, spre beneficiul umanitatii. A ajutat si tinerii studenti romani de la Chicago. Pacat de rahatul antisemit varsat pe pagina aceasta de comentatorii de mai sus ! Pute ! Si este produs de doua zerouri,

  4. Are multa dreptate Cristina Maria Marcus, studenta in Anglia. Imi pare rau ca n-a inteles un lucru elementar : romanii ramasi acasa sunt scalvi, poate exploatati mai rau decat cei plecati in strainatate. Cand, in mod voit, vinzi totul strainilor pentru a implini dorinta lui Petre Roman, adica a transforma industria Romaniei intr-un „morman de fiare vechi”, nu sclavia va asteapta?

  5. Mare trombonst Freund, asta. Cine l-a oprimat pana in 1953, cand ei erau la putere. Unul, din aceeasi natie cu el, era pe vremea aia decanul facultatii pe care „ilustrul fizician” a absolvit-o. Nu -i nimic rau in asta, numai ca decanul nu avea studii universitare, ci era un tehnician. Si mai e ceva. Cand trebuia sa inceapa domnul Freund studiile universitatre din moment ce-i nascut in 1936? Pe vremea aia se facea liceul pe stil sovietic: adica 10 clase scoala medie. Se mergea la scoala la 7 ani. Daca stiu eu aritmetica 17 + 1936 = 1953. Deci nu l-au impedicat nici Stalin si nici comunistii romani, majoritatea evrei.