Cum ar renaste economia Timisului prin deschiderea a inca 3 puncte de trecere frontiera cu Ungaria si Serbia!

TIMIS. Sunt localitati la exact o aruncatura de bat unele de altele,dar le desparte frontiera! 70.000 de localnici din vestul Timisului sunt nevoiti sa parcurga si zeci de km ca sa ajunga in Serbia sau Ungaria, asta, desi de ani buni, autoritatile promit ca vor deschide noi puncte de trecere a granitei. Avantajul? Oamenii ar putea lucra la vecini si ar putea face schimburi reciproc avantajoase cu sarbii si cu ungurii. Unele dintre punctele de frontiera au existat si pe vremea comunismului, altele au fost inchise imediat dupa al doilea razboi mondial, dar acum autoritatile recunosc ca timpul minim necesar pentru deschiderea unui astfel de punct de trecere este de …15 ani!

Peste 70.000 de timiseni locuiesc in comunele si orasele de la granita, insa pentru multi dintre ei, frontiera reprezinta un zid care ii condamna la izolare si marginalizare. Lipsa unor puncte de trecere a frontierei impiedica schimburile economice si culturale cu vecinii sarbi si maghiari, iar cele deja existente sunt insuficiente, spun in cor autoritatile din cele trei tari.

In prezent, Timisul are deschise doar doua puncte de trecere a frontierei cu Serbia, la Jimbolia si Moravita, si unul cu Ungaria, la Cenad, insa ar fi nevoie de cel putin un alt punct la granita cu Ungaria, la Beba Veche – Kubekhaza si doua cu Serbia, la Valcani – Mokrin si Foeni – Jasa Tomic.

15 ani dureaza deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei

Desi sunt dorite de locuitorii din zona de granita, noile vami sunt doar proiecte uitate pe hartie, pentru ca autoritatile nu reusesc sa se puna de acord. De la teorie la practica este cale lunga, dupa cum au constat-o membrii Euroregiunii Dunare-Cris-Mures-Tisa (DKMT), care include trei judete din vestul Romaniei, doua din Ungaria si regiunea Voivodina din Serbia. De ani de zile, organizatia sustine fara mare succes deschiderea granitelor prin proiecte transfrontaliere care sa integreze cu adevarat regiunea, deoarece frontiera ramane cel mai mare obstacol existent intre locuitorii din cele trei tari.

„Este contra naturii ca localitatile din aceasta zona sa fie impiedicate de granite sa isi dezvolte relatiile economice”, sintetizeaza perfect situatia Anna Magyar, presedinta judetului Csongrad. Teoretic suna bine, insa in practica, nici maghiarii n-au avut prea mult spor.

„Ungaria a deschis recent un punct de trecere a frontierei cu Serbia intre Ásotthalom si Backi Vinogradi (la sud de Szeged). Insa a fost nevoie de 15 ani pentru a face acest lucru!” a mai spus Ana Magyar.

Sarbii si ungurii pot, sarbii si romanii, nu

Desi 15 ani par multi, situatia de la granita sarbo-maghiara este cu mult mai buna decat cea de la granita romaneasca. Lucru pe care l-a remarcat si Bransilav Bugarski, secretar provincial pentru cooperarea interregionala a regiunii Voivodina, care a scos in evidenta faptul ca Serbia are in acest moment numai 2 puncte de trecere a frontierei cu Timisul, in timp ce la frontiera cu Ungaria, similara ca lungime, sunt deschise 6 puncte.

Anul acesta, autoritatile celor trei tari s-au angajat din nou ca vor sustine deschiderea punctelor de trecere a frontierei, au promis sa recupereze timpul pierdut si sa realizeze proiecte pe finantare europeana din ciclul 2014-2020.

Serbia si Romania dau vina una pe cealalta

Branislav Bugarski, reprezentantul Voivodinei la DKMT spune ca Romania si Serbia isi arunca pisica una celeilalte si cred ca cealalta parte blocheaza demersurile.

„Probabil ca partea romana de la Bucuresti spune ca Belgradul are o problema, iar partea sarba spune ca Bucurestiul are o problema”, crede Branislav Bugarski.

„In acest moment avem doar doua puncte de trecere, complet insuficient pentru a apropia regiunea Banatului si a promova schimbul de persoane, marfuri, idei, de a extinde cooperarea, in special cea economica”, a precizat Branislav Bugarski.

In martie, Bugarski s-a intalnit cu presedintele CJT Titu Bojin, cu care a discutat oportunitatea deschiderii a doua noi puncte de trecere a frontierei.

„Am cazut de acord sa gasim impreuna care este nodul problemei si sa mergem la Bucuresti si Belgrad sa discutam despre cum putem sa continuam pentru ca un punct intre Sannicolau Mare si Kikinda si Foeni si Jasa Tomic este minimum de care avem nevoie. Iar daca deschidem inca unul la sud de Biserica Alba pentru a conecta de Caras-Severin de Voivodina ar fi un enorm pas inainte”, a mai declarat Bugarski.

Timisul nu mai trebuie sa astepte dupa Schengen

Marian Vasile, vicepresedintele Consiliului Judetean Timis, este de parere ca nu mai trebuie asteptata intrarea in Schengen.

„Cele trei regiuni si-au exprimat pozitia de a avea mai multe puncte de frontiera deschise pentru a asigura mobilitatea. Pe de alta parte, drumurile transfrontaliere trebuie sustinute. Din punctul meu de vedere, chiar daca nu intram in Schengen, pentru Foeni, Valcani si Beba Veche, dar si pentru altele, trebuie sa facem lobby pe langa guvernele nationale. Este un efort care trebuie facut impreuna cu guvernele celor trei state”, a declarat Marian Vasile, vicepresedinte al CJT.

Carasul inca mai viseaza la Banatul istoric

Pentru Caras-Severin, Euroregiunea are rolul de a restaura legaturile istorice ale Banatului, iar refacerea infrastructurii ar putea influenta semnificativ comunitatile care la ora actuala sunt izolate.

„Avem marea sansa sa refacem ceea ce a existat. Infrastructura care conecta aceste localitati care au devenit foarte izolate dupa 1947, dupa momentul ridicarii Cortinei de Fier. Pana atunci, in ciuda faptului ca ele existau in tari diferite, colaborarea de sute de ani s-a mentinut. Acum este nevoie de refacerea conexiunilor existente. Daca mergem la sud, in zona Bela Crkva (Biserica Alba), exista comunitati pe partea judetului Caras-Severin, care au fost taiate arbitrar”, a declarat reprezentantul Carasului la DKMT. La capitolul planuri concrete, nici vecinii caraseni nu stau mai bine.

Uite Schengen, nu e Schengen

Daca autoritatile se intrec de ani de zile in declaratii promitatoare, situatia in teritoriu nu este una la fel de roza. La Beba Veche, oamenii si-au pierdut deja rabdarea. Pentru ei, intrarea in Schengen ar fi insemnat un beneficiu enorm, prin deschiderea granitei cu Ungaria si iesirea din izolarea in care traiesc de zeci de ani.

„Am vrea sa putem sa mergem dincolo, sa gasim de lucru la Szeged sau la fermele mari”, spune un localnic. „Cand se deschide frontiera, ma duc si eu dincolo sa vad cum se traieste bine. E alta viata la ei”, mai spune el.

Primaria din comuna si din Kubehaza, localitatea vecina aflata la o aruncatura de bat distanta, au facut toate demersurile pentru a reface drumul care le lega odinioara, numit si „drumul regal”, al carui macadam austro-ungar mai rezista si azi. Dar cum intrarea in Schengen e ca fata morgana: cand se apropie, cand se indeparteaza, acum localnicii nu mai vor sa auda de planuri ci fapte concrete. Ei s-ar multumi si cu un punct de trecere a frontierei pentru mic trafic.

„Si aici ne-am poticnit timp de 3 ani in asteptarea intrarii in Schengen. Ar trebui sa deblocam aceasta situatie si sa trecem efectiv la demersurile pentru deschiderea unui punct de trafic usor. Ne trebuie ceva foarte simplu, necostisitor, care sa fie in special in folosul comunitatilor locale” spune Ioan Bohancanu, primarul din Beba Veche. Localitatea se afla la numai 15 km fata de Szeged, insa acum pentru a ajunge in Ungaria, localnicii trebuie sa parcurga aproape 80 km, prin Cenad.

Economia locala are si ea de suferit. Numai anul trecut, agricultorii din zona au semnat mai multe contracte cu fabricile din sudul Ungariei, dar au fost nevoiti sa faca demersuri la nivel inalt pentru a deschide temporar granita si a permite camioanelor sa transporte marfa. Ungurii au profitat si ei de portita deschisa pentru a achizitiona si transporta balotii de paie pentru centralele termice unguresti si austriece, dar cum perioada a fost limitata, au reusit sa ia doar o parte.

O vama care asteapta sa fie redeschisa

La Valcani, vama a fost deschisa micului trafic in 1970, insa inainte de intrarea tarii noastre in Uniunea Europeana s-a pus lacatul pe ea. Daca pe vremuri, distanta de 15 km de la Valcani la Mokrin se facea in aproximativ jumatate de ora, cu tot cu formalitati, acum ocolul prin Jimbolia este de 90 km si dureaza lejer doua ore.

„Noi am vrea sa se redeschida. Acest punct nu mai trebuie infiintat pentru ca exista deja. Avem soseaua, iar cladirea vamii este bine intretinuta”, spune primarul de Valcani Dragos Buicu. El spune ca sarbii de dincolo de granita ar putea sa vina sa munceasca la noi in tara. in anii de boom economic, cand fabricile din Jimbolia si Sannicolau Mare nu mai faceau fata cererii si aduceau muncitori de la zeci de km distanta, s-au facut demersuri firave pentru redeschiderea vamii din Valcani. Insa partea sarba nu s-a aratat la fel de interesata, iar proiectul a fost abandonat.

Criza economica a redeschis interesul pentru punctele de trecere frontiera

„Va dau un exemplu. Dincolo, sarbii au patru fabrici de zahar. Noi nu mai cultivam sfecla de zahar pentru ca nu avem desfacere, dar daca ar fi deschis, am putea sa o ducem la sarbi”, spune primarul Buicu. „Si cetatenii ar avea posibilitatea sa mai faca cumparaturi dincolo, unde este mai ieftin”, mai spune el. Si sarbii sunt interesati, iar in ultima perioada au inceput sa faca ei mai multe demersuri.

„Sa va uitati la Timisoara cate masini de Serbia sunt. Au si ei tot interesul, sa poata circula in Romania”, este de parere primarul.

Pana la o eventuala redeschidere a vamii, Valcaniul ramane una din comunele de granita izolate. Aflata la 22 km distanta de Sannicolau Mare, nu are sanse prea mari sa mai atraga investitori „Orasul a acaparat toata industria in zona. La noi nu vine nimeni sa investeasca. Daca vama ar fi deschisa, mai ales pentru trafic mare, ar exista mai mult interes din partea investitorilor”, mai spune primarul Dragos Buicu.

Foeni-Jasa Tomici

Un alt punct de trecere a frontierei, cel de la Foeni-Jasa Tomici, se deschide periodic pentru traficul local. Frontiera se deschide doar ocazional, desi localnicii ar vrea ca acesta sa fie permanent. Salba de comune de la granita de sud-vest Uivar – Otelec – Foeni – Giera – Livezile, sunt unele dintre cele mai „marginalizate” si mai sarace comune. Localnicii ar beneficia direct de punctul de frontiera, iar interesul pentru zona ar creste. si timisorenii ar beneficia, prin Foeni distanta pana la Zrenjanin sau Novi Sad fiind mai scurta decat prin Jimbolia sau Moravita.

Situatia este similara si pentru vama de la Lunga (Comlosu Mare) – Nakovo, localitati practic lipite una de alta, unde exista infrastructura rutiera si postul de politie. Si aici barierele se ridica doar ocazional, cand au loc sarbatori mai importante.

CITESTE SI: Senegalezii din Legiunea Straina au pus umarul la trasarea frontierei, la Beba Veche, in judetul Timis! Vezi povestea Triplex Confinium, cel mai vestic punct de pe harta Romaniei!

Granitele care ne despart

Circa 190.000 de locuitori traiesc in asezarile din Voivodina care se invecineaza cu Timisul. Sarbii au la granita doua orase mari, aproape de dimensiunea Lugojului: Kikinda, cu 38.000 de locuitori si Varset cu 35.000. Alte localitati mai importante sunt Novi Kneževac (7.000 locuitori), Mokrin (6.000 locuitori) si Plandiste (3.800 locuitori).

Pe partea maghiara, la granita cu Timisul locuiesc circa 220.000 de locuitori, in mare parte la Szeged (170.000 locuitori) dar si in Mako (28.000) si alte localitati mai mici.

Alte puncte de trecere a frontierei au existat sau sunt studiate, Pordeanu – Kiszombor, Cenad – Magyarcsanad (feroviar). si Carasul ar vrea doua puncte noi la sud de Varset, intre Iam si Banska Subotica si catre Biserica Alba la Socol – Vracev Gaj.

Sursa foto Ungaria: http://www.hirado.hu/