Tinerii din Timisoara vor inca un mall si aqualand. Pentru ce gasesc vinovata Primaria?

TIMISOARA. Tinerii timisoreni ies doar in weekend in oras si cred ca pentru o viata mai buna conteaza foarte mult banii, sanatatea, familia si fericirea. Mai putin jobul, care se afla printre ultimele alegeri. Oricum, ei isi doresc in oras un nou mall, parcuri tematice si un aqualand, dar si mai multe evenimente culturale in oras.

Mai multe organizatii pentru tineret din Timisoara s-au mobilizat si, cu sprijinul sociologilor din oras prin intermediul Institutului Intercultural Timisoara, au facut o cercetare sociologica, pe un esantion de 940 de tineri cu varste cuprinse intre 14 si 35 de ani.

Tinerii timisoreni au fost intrebati cum isi petrec timpul liber. 40% ies in oras cu prietenii, iar restul prefera sa stea in aer liber, sa faca plimbari sau excursii, sa vizioneze filme si sa se uite la televizor, sa citeasca, sa ia parte la activitati sportive, sa stea cu familia, sa stea pe internet sau sa danseze ori sa iasa in cluburi. Distractia in cluburi este chiar pe ultimul loc.

Intrebati ce imbunatatiri ar dori in oferta Timisoarei pentru petrecerea timpului liber, tinerii au raspuns ca vor, in ordinea importantei, parcuri tematice, amenajari spatii in aer liber – 33% dintre respondenti, organizarea de evenimente culturale si de divertisment – 29% dintre respondenti, spatii pentru evenimente culturale, unde intra aqualand, cinema in aer liber si un nou mall – 24% dintre respondenti, precum si activitati educative, de socializare, informare, comunicare cu cetatenii – 16% dintre respondenti.

„Am initiat, in luna noiembrie, doua focus-grupuri cu diferite organizatii pentru tineret, din care sa aflam principalele probleme, nevoi ale tinerilor. Impreuna cu expertul sociologic, doamna Delia Nadolu, s-a conceput chestionarul pe baza caruia au fost extrase rezultatele prezentate. Se lucreaza in prezent la o strategie pentru tineret 2015 – 2020, care va trebui aprobata de Consiliul Local Timsoara”, ne-a spus Romina Matei, coordonatoarea proiectului „Da Glas Generatiei Tale” din cadrul Institutului Intercultural Timisoara. Studiul realizat la finele anului trecut conteaza foarte mult pentru strategia locala, ne spune Romina Matei.

„Problemele identificate de tineri sunt urmatoarele: traficul si aglomeratia, lipsa de bani, situatia economica precara, lipsa locurilor de munca, transportul in comun, mentalitatea, dezinteresul cetatenilor, stresul, problema parcarii, mizeria. Cine ar trebui sa contribuie la rezolvarea acestor probleme? Administratia publica locala ar trebui sa se ocupe cu precadere de problema traficului, de transportul in comun, de parcari, de oamenii strazii, de infrastructura. Institutiile guvernamentale au aparut direct responsabile pentru lipsa banilor si situatia economica precara, dar si pentru lipsa locurilor de munca. Societatea in general este responsabila de trafic, de mentalitatea si dezinteresul cetatenilor, de mizerie si de oamenii strazii, pe cand mediul economic privat este responsabil cu predilectie de lipsa locurilor de munca si de lipsa banilor”, a explicat sociologul Delia Nadolu.

Autoritatile locale trebuie sa dea solutii la problemele locului de munca, finantare, fonduri, sponsorizari, sa fie receptive la problemele tinerilor, sa rezolve problema transportului in comun sau sa sustina diverse proiecte ale tinerilor ori sa sporeasca securitatea orasului si curatenia.

O alta intrebare incearca sa afle ce inseamna pentru tineri sa aiba o viata mai buna. Pentru ei conteaza banii, sanatatea, familia, fericirea, implinirea, jobul.

„Ce va impiedica sa aveti o viata mai buna? Raspunsul este unul care imi place foarte mult. Este <<nimic, am o viata buna>>, au spus 69,1% din repondenti. Ceilalti spun <<nu am o viata mai buna, pentru ca…>> si apar insiruite cauzele. Ei, trebuie sa fim pozitivi si sa vedem partea frumoasa. Chestionarul a fost interesant”, spune primarul Nicolae Robu.

Chestionarul a fost facut pe un esantion de 940 de tineri, cu varste cuprinse intre 14 si 35 de ani, din mai multe etnii: arabi, aromani, bulgari, germani, iranieni, maghiari, moldoveni, sarbi si, evident, romani. Studiul a fost realizat cu bani de la Uniunea Europeana, prin programul „Tineret in actiune”.