Interviu cu viceprimarul Timisoarei, Dan Diaconu: Am mai multe impliniri decat firele albe de par pe care le-am ‘castigat’ la primarie

In luna iunie se implinesc 2 ani de cand Administratia Robu se afla in fruntea Primariei Timisoara. Dan Diaconu face inca de atunci tandem cu Nicolae Robu in executivul municipalitatii. Viceprimarul ne povesteste ce au insemnat pentru el acesti 2 ani in institutia de pe C.D. Loga.

Se implinesc 2 ani de cand sunteti viceprimar. Cum ii caracterizati? Care sunt implinirile cele mai importante din postura de viceprimar tanar si care sunt neimplinirile?

Sunt aproape 2 ani de care sunt, in primul rand, mandru. Am intrat in administratie in iulie 2012 direct din mediul privat. Acesta a fost un avantaj. Pe de-o parte, pentru ca am fost obisnuit toata viata cu munca intensa de 12-14 ore pe zi, dar a fost si un dezavantaj pentru ca, in mediul privat, evident ca toate lucrurile se petrec mai repede, cu mai putine blocaje si nu o data au existat dezamagiri legate de ritmul dintr-o institutie de stat. Am castigat rapid foarte multa experienta lovindu-ma direct de probleme care trebuiau rezolvate. Am astazi o echipa de conducere entuziasta, complet noua si tanara in directiile pe care le coordonez si asta se vede in ritmul de lucru.

Sunt foarte multe impliniri in acesti doi ani, per ansamblu mai multe decat firele albe de par pe care le-am “castigat” in aceeasi perioada. Sunt parte a unei echipe care in acest mandat va da o fata noua Timisoarei in toate domeniile, iar acest lucru este deja vizibil. Au fost proiecte grele demarate, unele dintre ele finalizate. Am sa ma refer la cateva. Proiectul european de 25 de milioane de euro de retehnologizare si modernizare a Colterm (POS Mediu axa 3) pentru conformare la normele de mediu, cuprinzand monitorizare, desulfurare, retehnologizare a cazanelor de la CET Sud este finalizat si e o reusita nationala. Practic, suntem singurul oras din Romania care reuseste sa treaca de faza 1 a acestui program european si poate accesa fondurile de 25 milioane de euro de refacere a instalatiilor de transport si distributie in 2014. A fost un proiect foarte greu pe care l-am supervizat si care permite functionarea CET SUD in continuare si accesul timisorenilor la utilitati fara o explozie a pretului generata de cresterea pretului la gazul natural. Am condus negocierile, extrem de dure, cu Banca Mondiala (IFC), pentru obtinerea creditului performant pentru asigurarea finantarii pentru finalizarea proiectelor europene ale Timisoarei. Au fost 6 luni in care am putut convinge 20 de experti internationali de viabilitatea proiectelor noastre, dar si de functionarea coerenta a institutiei din punct de vedere financiar si strategic, in cele mai mici amanunte. Am condus 90% din comisiile de licitatie ale Primariei Timisoara, realizand economii, prin abordarea legala flexibila si corecta, de peste 25 de milioane de euro in bugetul local. Am coordonat bugetul Timisoarei in 2013 si 2014, schimband total filosofia acestui buget si orientandu-l catre investitii, in detrimentul sectiunii de functionare (procente de peste 50% in fiecare an). Am lansat in 2014 programul de reabilitare a cladirilor istorice din Timisoara din bugetul local, un program care va schimba fata istorica a Timisoarei in urmatorii ani. Agenda culturala a Timisoarei e astazi sensibil mai bogata din punct de vedere cantitativ si calitativ, evenimentele timisorene capata anvergura nationala si multe dintre manifestarile culturale oprite din lipsa de finantare fac astazi bucuria timisorenilor. Tinem in frau calitatea aerului din Timisoara, chiar in conditiile existentei a 100 de santiere uneori, am evitat procedura de infringement a Comisiei Europene si am devenit studiu de caz pozitiv la nivelul Ministerului. Am realizat investitii in zeci de scoli, am inceput lucrari de extindere si reparatii pentru foarte multe dintre ele, am dat in folosinta gradinite noi la standarde europene. Am investit in spitalele municipalitatii sume semnificative atat in patrimoniu, cat si in dotari – cel mai modern computer tomograf din vestul tarii la Spitalul de Copii, noi sectii de Oncologie, Pneumofiziologie in spitalele timisorene. Sunt doar putine din exemplele pe care le-as putea da din ceea ce s-a realizat in acesti doi ani.

Timisoara, orasul parcurilor. Cum stam acum la capitolul acesta. Mai putem spune ca este Timisoara orasul parcurilor? Pentru ce parcuri avem proiecte in lucru si care este stadiul acestor proiecte? Sa luam ca exemple Parcul Central, cel al Justitiei, Alpinet, Padurice etc.

Timisoara a fost, este si va ramane orasul parcurilor. Este suficienta o plimbare prin oras pentru a vedea acest lucru si daca poate noi, ca locuitori ai Timisoarei, tindem uneori sa uitam acest lucru, orice turist va va raspunde afirmativ la aceasta intrebare. Sunt multe proiecte pentru parcurile din Timisoara, atat in centru cat si la periferie. Am sa incep cu zona centrala, unde in cursul acestei saptamani avem vizita la fata locului, premergatoare contractarii, pentru parcul Alpinet si Justitiei, realizata de catre reprezentantii ADR Vest. Cele doua parcuri, aflate pana acum pe lista de rezerva a proiectelor europene, vor fi finantate din economiile pe care le-am realizat in cadrul celorlalte proiecte, iar lucrarile vor incepe in cateva luni, odata cu semnarea contractului de finantare si realizarea licitatiilor. Pentru Parcul Central se va finaliza proiectul in urmatoarele saptamani, tinand cont de opinia timisorenilor de amenajare in stil de gradina vieneza si de dorinta de a nu efectua niciun fel de taieri in reamenajare. Parcul Padurice a obtinut deja Autorizatia de Constructie, este un proiect generos care va fi demarat in perioada urmatoare. Sunt amenajari de parcuri si locuri de joaca in executie in diverse cartiere ale Timisoarei, dau exemplu doar locul de joaca si parcul de pe strada Mures (langa Gen. 2), de pe strada Dunarii sau scuarul Hunedoara. In licitatie intra saptamana aceasta reconstructia ecologica a Baltii Lamaita, din cartierul Freidorf, o amenajare complexa a unui teren si luciu de apa care va deveni principalul spatiu de relaxare a cetatenilor din zona si nu numai. In plus, am plantat 8 hectare de perdea de protectie la sfarsitul anului trecut si vom face acelasi lucru pentru 14 hectare in cursul acestui an.

Am trecut printr-un eveniment neplacut la Zoo Timisoara. Ne-am chinuit vreme buna sa aducem o zebra si cand am adus-o, n-am stiut sa avem grija de ea. Ce facem acum? Ce animale noi aducem? Cum punem in valoare Gradina Zoologica din Timisoara, din toate punctele de vedere: transport, animale, promovare, spatiu, etc?

Gradina Zoologica este un element definitoriu al unui oras mare. Principala problema a Gradinii Zoologice din Timisoara este spatiul redus in care isi desfasoara activitatea. Am incercat si reusit in ultimii 2 ani sa aducem noi specii de animale, iar numarul vizitatorilor a crescut exponential. Ceea ce insa nu am reusit a fost extinderea gradinii in perimetrul administrat de Directia Silvica, iar acest lucru este datorat Codului Silvic, care prevedea ca Primaria Municipiului Timisoara sa ofere la schimb, pentru cele 6 hectare necesare extinderii, 160 de hectare de padure in alta zona a judetului. Desi s-a promis amendarea prevederilor aberante din Cod, acest lucru nu s-a produs pana in momentul de fata, asa ca am demarat o altfel de abordare a extinderii catre perimetrul pe care in momentul de fata il foloseste Liceul Silvic, practic proprietate a municipalitatii si unde speram sa putem obtine aproximativ 2 hectare.

Incidentul despre care vorbiti a fost intradevar unul nefericit si regretabil. Pot insa sa va anunt inca de pe acum ca timisorenii se vor putea bucura de aceasta specie de animal inca din acest an. Am reusit prin sponsorizari sa construim un nou habitat pentru zebra in incinta Gradinii Zoologice, un habitat generos si modern si de asemenea, prin sponsorizari, vom achizitiona 2 zebre in cursul acestui an.

Aveti in grija si scolile din Timisoara. Cand, mai exact, vor invata toti copiii din Timisoara doar de dimineata, asa cum ati promis? Noi, opiniatimisoarei.ro, am aratat recent ca in ultimii 20 de ani in Timisoara nu s-a ridicat nicio institutie scolara. Cum stam cu investitiile in scoli? Care este primul imobil ce-l construim sa adaposteasca o scoala? Ce scoala? Pentru ca dam o gramada de bani pe chirii si chiar cedam gratuit scoli goale si renovate altor institutii pentru invatamant privat – exemplu Mitropolia Banatului, care a primit recent Scoala Generala 9.

Invatamantul intr-un singur schimb este o prioritate pentru noi si am afirmat asta in numeroase randuri, pentru ca eu cred cu adevarat ca este posibil. Orele de dupa-masa afecteaza nu numai performanta elevilor, dar si viata de familie, in general. Spun asta in primul rand in calitate de parinte al unor copii care fac ore de dupa-amiaza. Primele investitii pentru acest deziderat au inceput. Reabilitarea si mansardarea corpului de cladire de pe str. Gh. Doja al Liceului Grigore Moisil intra in a treia luna de santier. Vom avea acolo 19 sali noi de clasa, laboratoare, sala de sport si sala de servire a mesei pentru afterschool si mai ales ultimul an in care la Moisil se mai fac ore de dupa-amiaza. Noul corp de cladire de pe intrarea Doinei al Liceului Lenau este deja realizat la rosu si urmeaza finisajele, astfel incat clasele V, VI, VII ale liceului se vor muta acolo incepand cu aceasta toamna, iar Liceul Lenau va face cursuri doar de dimineata. Proiectul de supraetajare de la Ferdinand este predat si urmeaza licitatia, proiect de care va beneficia si Scoala Generala 16. Sunt semne imbucuratoare ale seriozitatii cu care ne luam rolul de administrator si principal coordonator al procesului educational in Timisoara. Scoala Generala nr. 9 a fost data in administrare Mitropoliei cu destinatia scoala, dupa ce a fost refuzata pe rand de Liceul de Arte, Colegiul Tehnic de Vest si ulterior Colegiul Banatean. In contrapartida, primaria va primi in aceeasi forma de administrare gratuita alte imobile ale Bisericii care au gazduit unitati scolare si au fost retrocedate pentru rezolvarea altor probleme de scolarizare.

Avem proiecte foarte frumoase si importante in domeniul invatamantului, dintre care va amintesc reparatiile la acoperisul de la Loga, depunerea spre finantare europeana a reabilitarii Liceelor Loga, Calderon si Lenau, dar si studiul de prefezabilitate deja depus care prevede realizarea unei noi sali de sport si a unui bazin la Scoala Generala 25, ca nou standard de abordare a investitiilor. Sunt zeci de lucrari si proiecte adresate scolilor din Timisoara si suntem mandri ca am reusit sa dublam sau chiar sa triplam in unele cazuri bugetul pentru astfel de investitii.

Multi timisoreni se plang de starea spitalelor din oras, aflate acum in subordinea primariei. Aici cum stam cu investitiile?

Inca suntem departe de standardele europene in sistemul sanitar, chiar cel detinut de municipalitate. Avem 3 spitale in subordine astazi, Spitalul Municipal, Spitalul de Copii si Spitalul Victor Babes. In ultimii doi ani am facut eforturi majore pentru aceste spitale, atat in partea patrimoniala, cat si in cea de dotare. E pentru prima data cand spitalele din subordinea Primariei primesc fonduri importante pentru dotare, daca ar fi sa amintesc doar de cel mai modern computer tomograf din vestul tarii aflat la Spitalul de Copii sau de un milion de euro dotari la Spitalul Municipal in 2013. Patrimonial, am amenajat o noua clinica de Oncologie, un nou spatiu pentru Sectia de Pneumoftiziologie si laboratorul Spitalului de Copii, iar recent am dat ordinul de incepere pentru corpul B al Spitalului de Copii, cea mai mare investitie in domeniul sanitar de dupa Revolutie in Timisoara. Am finalizat, de asemenea, proiectul de extindere a Unitatii de Primiri Urgente a Spitalului Municipal si acesta va intra in licitatie in saptamanile ce vin. Nu mai amintesc zecile de lucrari de reparatii de la bugetul local, dar sunt de remarcat cele peste 6 milioane de euro atrase din fonduri europene transfrontaliere pentru Clinica Odobescu a Spitalului Municipal.

Comunicarea la nivelul primariei lasa uneori de dorit. Cetatenii se plang ca foarte multe evenimente nu sunt promovate din timp si nu ajung la ele, in conditiile in care in Timisoara se intampla tot mai multe manifestari. Exista o sectiune pe site-ul Primariei in care oamenii isi puteau spune problemele. Cum se pot plange acum primariei? Prin adrese directe, vizite la sediul institutiei, audiente? Sau lucram la un nou sistem online?

Pornim in primul rand de la ideea ca in Timisoara sunt tot mai multe manifestari culturale, artistice sau de divertisment, iar acesta este in primul rand meritul Directiei de Comunicare, unde o mana de oameni reusesc sa puna la punct evenimente din ce in ce mai multe si mai atractive pentru timisoreni. Am inceput anul trecut Festivalul JazzTM, cu cele mai mari nume artistice prezente vreodata dupa revolutie pe aceeasi scena, iar el va continua anul acesta, am adus Timisoara din nou pe harta filmului, iar in curand va debuta prima editie a Festivalului Artelor Timisorene. Festivalurile de teatru Eurothalia al Teatrul German si FEST-FEDR al Teatrului National au fost revitalizate dupa ani de lipsa din peisajul cultural din cauza problemelor financiare. Duminica aveam bucuria de a redeschide dupa 20 de ani Gradina de Vara din centrul orasului pentru manifestari culturale multe si apreciate. Numarul mare de evenimente poate fi si un neajuns in partea de promovare, dar lucram la asta si cred ca e vizibil acest lucru. Totusi asteptam cat mai multe evenimente private in domeniul cultural, prezenta operatorilor culturali privati fiind un element esential pentru o viata culturala activa si vibranta.

Site-ul Primariei este unul destul de greoi un momentul de fata, foarte complet insa si la zi, dar cu probleme referitoare la accesibilizarea continutului si gasirea usoara a informatiei. Aceste elemente sunt in atentia firmei care se ocupa de portalul Primariei si urmeaza sa primim primele propuneri de interfata grafica si accesibilizare a informatiei. Este un efort complex care implica toate directiile din primarie si care va da rezultate in scurt timp. Sectiunea de pe site de reclamatii si sugestii este in continuare functionala. De asemenea, numarul de call center 969 este in continuare disponibil, chiar daca din ratiuni financiare el este acoperit de personalul primariei si nu mai este externalizat. In continuare raspundem la adrese si sesizari scrise, iar numarul de audiente din ultimii doi ani, cel putin in ce ma priveste, este foarte mare.

Aveti 6 directii/compartimente in subordine directa la Primaria Timisoara. Pentru care dintre acestea ati reusit sa inregistrati cele mai multe reusite ca viceprimar?

Nu voi face un clasament pentru directiile si compartimentele din subordine. Am privilegiul de a lucra cu responsabili noi, tineri si dinamici in toate aceste structuri si cred ca avem rezultate pozitive in toate domeniile de activitate. Am dobandit un alt ritm si asta ma ajuta foarte mult, mai ales atunci cand trebuie sa coordonez activitati din afara directiilor subordonate, fie ca vorbim de infrastructura rutiera, proiecte europene, activitati de urbanism sau bugetare. Stiu ca ma pot baza pe ei si fac o treaba foarte buna.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Am toata stima pentru acest om. De cand a aparut pe scena politica locala nu s-a aruncat in fata la pozat cum au facut alti gusteri ci a stat frumos in umbra si si-a facut treaba de viceprimar. Bravo domnu’ Diaconu si sper sa avem mai multi politicieni ca tine la nivel local.

    • Nu-mi place titlul ales pentru articol si nici afirmatia din el. Cred ca aceste impliniri sunt de fapt activitatea normala a unui viceprimar. Pe de alta parte apreciez prezenta publica discreta a viceprimarului, in contradictie totala cu prezenta sefului sau.

      O erata la articol: Diaconu nu „face tandem” cu Robu doar de doi ani, ci de pe bancile facultatii. Diaconu i-a fost student lui Robu, l-a votat pe Robu pentru functia de rector din pozitia de reprezentant al studentilor si a fost angajat de catre Robu la cabinetul lui de parlamentar.

  2. Nimic nou , stimabile ! Ai facut (putin) , ce trebuie facut de orice administratie , OBLIGATORIU ! Ai insirat aici lucruri minore , la indicatia sefului direct , obisnuit cu laudele unei maini de oameni , carora le aruncati o ciozvarta , sa mai aveti sustinere morala ! Aaa , ca ai realizari personale , este alta mancare de peste !

    • Intamplator il cunosc pe Dan de cand eram pe bancile facultatii si mai apoi din perspectiva profesionala. Dupa modul tau de adresare nu imi imaginez ca ai capacitatea de intelegere a faptului ca nu toti oamenii sunt hoti (precum probabil ai vrea tu sa fii daca ai ocupa o pozitie similara). Dan este un om extrem de echilibrat, cu o foarte mare putere de munca si cu un bun simt iesit din comun. Comentariul tau il jigneste nu numai pe el ci si pe foarte multi dintre cei care il stiu din afara mocirlei politice (din care probabil ca tu cu cinste faci parte). Consider ca daca mult mai multi oameni ca Dan s-ar implica in politica atat comunitatea noastra locala cat si tara ar arata intrun mod foarte diferit chiar daca exista si specimene te factura ta.
      PS: „arkan” vrea sa vina de la borfasul ala sarb care a dat coltul la timp sau e o forma modernizata a substantivului comun ce simbolizeaza latul pentru prinderea vitelor? Probabil ca a doua varianta e corecta insa in acest caz ar fi trebuit sa iti pui nick-ul „cu arkanul la gat”. Hai sictir!

  3. L-am cunoscut pe Diaconu la o intilnire cu locatarii . Este un om deosebit , poate chiar prea modest pt calitatile pe care le are . Sunt convins ca va mai face multe lucruri bune pt acest oras .

  4. @george : nu-l jigni pe Zeljko Artanovic ! Ai inteles,gunoiule ?

    • Alooo, fara invective te rog. Macar scrie-i corect numele lui Arkan: Željko Ražnatović.

      • Multumesc Pasca dar ma pot apara si singur de agramati:) In mod cert acest „arkan” nu debordeaza de intelepciune:)

        • Nu e vorba ca nu te-ai putea apara si singur, ci de faptul ca impotriva unora care folosesc un limbaj suburban, nedemn ptr Timisoara trebuie luata atitudine in mod colectiv.

  5. ba,nu vb de arkan,ca noi nu avem asa ceva