Interviu cu seful Politiei Rutiere Timis cms. sef Marcel Craciunescu: Timisul nu mai are nici o sosea a mortii!

TIMISOARA. Seful Serviciului Politie Rutiera din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Timis, comisarul sef Marcel Craciunescu, vorbeste intr-un interviu acordat opiniatimisoarei.ro despre ce inseamna traficul intr-un oras cu 100 de santiere, dar si despre cum s-a ajuns ca accidentele foarte grave sa devina istorie pe soselele din judet.

Domnule comisar sef, cat de dificil se gestioneaza traficul rutier intr-un oras cu 100 de santiere deschise simultan, asa cum se prezinta Timisoara?
Lucrarile declansate la pasajul Michelangelo au fost un adevarat test pentru Politia Rutiera si Primaria Timisoara! La momentul inchiderii intersectiei, aveam mari dubii ca vom reusi sa asiguram o circulatie fluenta si sigura in Timisoara, in conditiile in care acea intersectie este un punct de referinta pentru traversarea orasului pe directiile nord-sud si est-vest. Pentru a realiza fluenta traficului, s-au creat sensuri unice noi, s-au montat indicatoare de oprire interzisa si acces interzis pe unele strazi, au fost si zile in care politistii au dirijat circulatia pana lumea a aflat de noile reguli. Consider ca am trecut cu bine acest test si cred ca toata lumea va fi multumita atunci cand lucrarile vor fi terminate. Astept cu viu interes si centura, ocazie cu care traficul din Timisoara va fi mult mai relaxat, ceea ce va implica si scaderea riscului de accidente rutiere. De asemenea, astept si acel proiect cu camere de supraveghere a tuturor intersectiilor importante din Timisoara, acel Big Brother cu 243 de camere video care va transmite imagini la dispeceratul Politiei Rutiere, si sunt convins ca aceasta realizare tehnica va duce la reducerea simtitoare a trecerilor pe rosu, a neacordarilor de prioritate pietonilor sau vehiculelor, cauze principale a accidentelor cu urmari grave.

Mandatul dumneavoastra in functie a inceput cu mutarea Politiei Rutiere in casa noua! Ce probleme au aparut la mutarea institutiei dintr-o cladire in alta?
Prima misiune importanta ce mi-a fost incredintata dupa preluarea functiei a fost mutarea Serviciului Politiei Rutiere in cladirea Inspectoratului, de pe bulevardul Take Ionescu, in locul SRI! Tehnic vorbind, au fost probleme in a gasi o locatie potrivita pentru Biroul tamponari, pentru Dispecerat si pentru Biroul de relatii cu publicul, locul unde, zilnic, se prezinta zeci, poate sute de oameni cu diverse probleme, in ceea ce priveste retinerea permiselor de conducere, a certificatelor de inmatriculare. Totusi, pana la urma am reusit sa gasim o locatie comuna pentru toate cele trei birouri, plus sala de testari si compartimentele pe linie de munca pentru agenti si ofiteri. Dotarea lor cu toata logistica necesara nu a fost, iarasi, o treaba simpla! O data mutati aici, prima masura pe care am luat-o a fost trecerea unei functii de ofiter si a patru frunctii de agent din subordinea Biroului Rutier Drumuri Nationale in subordinea Politiei Municipiului Lugoj, respectiv a Biroului Rutier Lugoj. Cu aceasta ocazie am si marit competenta materiala si teritoriala a Politiei Lugoj. Aceasta decizie s-a dovedit a fi una buna, intrucat echipajele au fost mai operative la interventiile venite de la 112, astfel ca in scurt timp, in zona Lugojului, a scazut numarul accidentelor.

Timisul este un judet complex, cu o retea de drumuri foarte densa! Cat de dificil este de tinut sub control din perspectiva Politiei Rutiere?
Reteaua de cai rutiere a Timisului este de peste 3.000 de kilometri, ceea ce situeaza judetul nostru pe primul loc in tara in ierarhia drumurilor publice! Avem o autostrada, 12 drumuri nationale, 47 de drumuri judetene, 176 de drumuri comunale si 12 drumuri private deschise circulatiei publice. Indicele de motorizare este de 34 de autovehicule la suta de locuitori, fara a lua in calcul masinile inmatriculate provizoriu, aflate in leasing sau rate. La sfarsitul anului trecut aveam un parc auto de 232.248 de autovehicule, cu 67,8 la suta mai mare decat in 2006. Daca in anul 2000, media zilnica anuala a autovehiculelor care circulau pe drumurile din Timis era de 3.151, in prezent aceasta medie este de 11.389 de masini. Deci, e mult de lucru pentru rutieristi…

V-ati laudat inainte de a incepe interviul cu un proiect important implementat in munca de politie rutiera, care a facut din Timis unul dintre cele mai sigure judete din tara…
Este vorba despre un proiect foarte drag mie, pentru care am fost dati ca exemplu pozitiv de catre Politia Romana! Ceea ce nu s-a intamplat 24 de ani de la Revolutie, am reusit sa fac acum, cu sprijinul conducerii IPJ Timis. Mai exact, am infiintat, in premiera pentru Timis, un compartiment de profesionisti care se ocupa doar de accidentele rutiere grave. Compartimentul Accidente Grave numara 20 de agenti si ofiteri, cu experienta in domeniul muncii de politie rutiera, a caror misiune tine strict de solutionarea cu celeritate a accidentelor grave, adica a accidentelor in urma carora o persoana si-a pierdut viata, un organ sau un simt, si care a necesitat internare si spitalizare. Avem ofiteri si agenti se deplaseaza de urgenta in teren, la solicitarea 112, unde impreuna cu specialistii criminalisti efectueaza cercetarea la fata locului (CFL) a accidentelor, dar si ofiteri care se ocupa de cercetarea accidentelor cu autor necunoscut sau dispeceri care sunt la sediu 24 de ore din 24 si dirijeaza echipajele din teren. In urma infiintarii acestui compartiment, in iulie 2013, am reusit sa reducem victimizarea in municipiul Timisoara, deoarece cadrele ramase la Biroul Rutier s-au ocupat in exclusivitate de activitatea de prevenire a cauzelor generatoare de accidente. De asemenea, la sfarsitul anului trecut, fata de 2012, numarul accidentelor a scazut de la 243 la 205, numarul persoanelor decedate – de la 73 la 62, numarul ranitilor grav – de la 212 la 170 si numarul ranitilor usor – de la 600 la 432. Acesti indicatori ne-au plasat, in 2013, intre primele trei judete din Romania in ceea ce priveste siguranta rutiera. Trendul pozitiv se mentine si in 2014, intrucat pana la sfarsitul lunii mai au fost consemnate 43 de accidente, cu 17 mai putine decat anul trecut, soldate cu 18 persoane decedate si 35 de raniti grav. Daca numarul ranitilor a scazut cu 13, numarul mortilor a crescut cu 1, din cauza faptului ca, in acest an, nu prea a fost zapada, ca in primele luni ale anului trecut, si au putut fi dezvoltate viteze foarte mari. Oricum, sunt convins ca pana la sfarsitul anului vom scadea cu cel putin 3 la suta numarul persoanelor decedate, acesta fiind obiectivul Politiei Romane!

Din cauza numarului mare de accidente din ultimii ani, portiunea de drum dintre Sag si Jebel a fost botezata „Soseaua mortii”! Mai sunt si alte puncte negre pe harta rutiera a Timisului?
Imi pare bine ca-mi puneti aceasta intrebare, deoarece imi dati ocazia sa vorbesc despre cea mai importanta performanta a Politiei Rutiere din ultimii ani! Cand am preluat aceasta functie, in octombrie 2012, Timisul avea trei puncte negre. In limbajul nostru, un punct negru este definit ca fiind sectorul de drum cu o lungime de maxim un kilometru, pe care intr-o perioada de cinci ani consecutiv s-au produs minim 10 accidente de circulatie grave, soldate cu cel putin 10 persoane decedate sau ranite grav. Asadar, cele trei puncte negre erau pe sectoarele de drum DN 59, Timisoara – Moravita, intre kilometrul 9,750 si 10, 750, pe raza localitatii Sag, DN 6, Ghiroda – Remetea Mare, si DN 69, Timisoara – Arad, in zona intersectiei cu Carani. Pentru remedierea situatiei operative, am dispus ca echipaje de politie sa patruleze zilnic pe acele sectoare de drum, in paralel cu montarea de rezonatoare de trafic, marcaje care sa creeze iluzia optica a unei viteze excesive, separatoare de trafic, lampi semnalizatoare, sensuri giratorii si indicatoare de reducere a vitezei. S-a limitat viteza chiar pana la 30 km/h in dreptul trecerilor de pietoni. Efectele acestei sistematizari a traficului s-a vazut la scurt timp si pot sa va spun ca, in prezent, Timisul nu mai are nici un punct negru pe harta rutiera.

Daca tot am discutat despre soselele periculoase din Timis, poate aveti o statistica si despre strazile predispuse la accidente din Timisoara…
Conform statisticilor noastre, strazile cu cea mai mare frecventa a accidentelor sunt Calea Aradului, unde, de la inceputul anului, s-au produs sase accidente, soldate cu sase raniti usor, Calea Sagului, cu cinci accidente si opt raniti usor, si Calea Buziasului, cu sase accidente si sase raniti usor. Cu alte cuvinte, principalele artere de intrare in oras prezinta un risc ridicat de accidente din cauza traficului mai dens. De altfel, 44,7 la suta dintre accidentele din Timis se produc in mediul urban, in special in Timisoara. Principalele cauze ale accidentelor sunt legate de neadaptarea vitezei la conditiile de drum, neacordarea de prioritate, alte preocupari ale conducatorului auto, nerespectarea distantei dintre autovehicule, traversarea neregulamentara si nerespectarea culorii semaforului.

Semafoarele Timisoarei pot fi comparate, in unele zone, cu instalatia unui pom de Craciun. Nu prinzi doua pe verde nici cand apar la 50 de metri unu’ dupa celalalt! De ce nu se pune la punct un sistem integrat de unda verde?
Acest tip de fluidizare a traficului urban tine strict de atributiile Directiei Transporturi din Primaria Timisoara! Deocamdata, exista o singura artera de circulatie cu unda verde, pe bulevardul Liviu Rebreanu, care pleaca de la AEM si are actiune pe 13 intersectii, pana in Calea Sagului. Din cate stiu, aceasta semaforizare a fost realizata de o firma franceza…

Multi conducatori auto injura calmatoarele de trafic montate pe strazile Timisoarei, acuzand faptul ca le distrug masinile…
Nu stiu daca sunt multe sau putine, insa as fi de acord cu infiintarea unei comisii mixte Primarie – Serviciul Politiei Rutiere care sa inventarieze aceste calmatoare si sa stabileasca oportunitatea lor in functie de amplasare si, cel mai important, in functie de dinamica accidentelor de circulatie. N-am sa ridic un calmator din zona unei institutii de invatamant, spre exemplu, unde conducatorii auto sunt obligati sa incetineasca viteza, dar as fi de acord cu eliminarea celor de pe strazile rezidentiale, laturalnice, unde sunt plasate din cincizeci in cincizeci de metri.

Cat de legala vi se pare „vanatoarea” participantilor la trafic de catre echipajele de politie ascunse in boscheti sau dupa vreo curba?
Nu sunt de acord cu acest tip de control in trafic si la toate sedintele cu efectivele de politisti atrag atentia ca modul de actiune si atitudinea fata de participantii la trafic trebuie sa fie conform procedurilor legale in vigoare! Totusi, as dori ca lumea sa nu faca confuzie intre echipajele apartinand Politiei Rutiere si echipajele colegilor de la Ordine Publica. Acestia au calitatea de politist rutier, obtinut in baza unei testari si examen la nivelul IPJ Timis, si de multe ori au aceeasi tinuta ca si a Politiei Rutiere…

Considerati amenda un instrument de indreptare a soferilor indisciplinati? Exista, dupa cum se tot vorbeste, un plan la amenzi ce trebuie indeplinit de fiecare politist care iese pe strada?
Nu a existat, nu exista si nici nu va exista vreodata plan la amenzi! In schimb, exista analize zilnice, saptamanale si lunare a efectivelor de politie rutiera, tocmai pentru a face o distribuire judicioasa a echipajelor in teren. Din aceasta cauza, uneori, pot fi intalniti mai multi politisti intr-un anumit loc, pentru ca-i dirijam spre zonele cu accidente frecvente. Nu sa dea amenzi, ci pentru a face dirijare de trafic si prevenire. Nu sunt pentru sanctionare, ci pentru sistematizarea se semnalizarea traficului in asa fel incat conducatorilor auto sa le fie foarte greu sau imposibil sa incalce regulile de circulatie.

Aveti o colaborare foarte buna cu Consiliul Judetean Timis, cu presedintele Titu Bojin, care va sustine in unele demersuri de-ale dumneavoastra! Ce actiuni comune ati derulat pana in prezent?

La initiativa Serviciului Politiei Rutiere, in colaborare cu Directia pentru Administrarea Drumurilor si Podurilor Judetene, care tine de CJT, s-a infiintat un program comun de revizii pentru drumurile judetene. Sub coordonarea unui ofiter responsabil din cadrul Serviciului Rutier, echipele mixte au verificat starea de viabilitate si semnalizare a DJ 691 Dumbravita – Giarmata, DJ 592 Mosnita – Buzias si DJ 593 Peciu – Giulvaz. Aceste drumuri nu au fost alese intamplator, aleatoriu, ci datorita valorilor de trafic ridicate si a numarului mare de accidente. Cu aceasta ocazie au fost descoperite mai multe deficiente, respectiv indicatoare lipsa, deformate sau acoperite cu autocolante, indicatoare acoperite de vegetatie, rasucite cu 180 de grade, borne kilometrice degradate, stalpi inclinati si altele. S-a intocmit o nota de revizie care a fost depusa la Consiliul Judetean Timis, urmand ca la prima sedinta de consiliu sa se aloce fonduri pentru remedierea tuturor acestor aspecte, ceea ce va duce la reducerea accidentelor rutiere. Tot la capitolul prevenire putem sa amintim si de analiza riscului rutier in judetul Timis, o statistica solicitata lunar si trimestrial Unitatii Teritoriale de Analiza a Informatiilor, si in baza carora se planifica actiunile din luna urmatoare. Se actioneaza in sistem integrat, cu echipe de la Ordine Publica, cu toate aparatele radar disponibile, in diferite locatii si intervale orare, precum si in sistem cascada, toate aceste ducand la reducerea victimizarii populatiei prin accidente rutiere.