Regenerare urbana prin cultura, la Timisoara? Ce treaba are Dumnezeu cu… cultura si ce spune un senior despre evenimentele din oras!

TIMISOARA. Zilele acestea, la Timisoara se desfasoara mai multe dezbateri legate de strategia culturala a orasului. Miercuri, mai multi oameni de cultura, dar si experti internationali au vorbit despre regenerarea urbana a orasului, prin cultura. Si doi preoti au luat parte la eveniment.

Dupa mai bine de doua ore de discutii, un „senior al orasului”, asa cum s-a prezentat, a tras concluzia: la Timisoara se face „cultura pentru cultura”, nu „cultura pentru oameni”.

„Timisoara nu este asa cum este pentru ca este Timisoara, ci datorita oamenillor. Oamenii care locuiesc in acest oras sunt in primul rand banateni. Nu sunt un patriot local. (…) Implicarea societatii civile este esentiala pentru viitorul acestui oras. Problema este ce facem: cultura pentru cultura sau cultura pentru societate? De multe ori, multe actiuni se fac pentru actiuni sau pentru a face o actiune, nu pentru a satisface o doleanta majoritara, care contribuie prin impozite si toate celelalte pentru realizarea acestui lucru. Ca atare, consultarea trebuie sa fie implicativa. Este adevarat ca este un joc de cuvinte, dar realitatea asta este, omul poate fi implicat cand este co-interesat. Avem extraordinar de multe de aratat pentru grupurile de turisti. Daca nu este cineva care sa explice, omul nu stie despre ce este vorba. Este o investitie minima, cu un efect major asupra tuturor locuitorilor din acest oras. Si nu numai, pentru ca si turistii, cand trec, vad si apreciaza”, a spus timisoreanul care a ascultat cu atentie toate discutiile expertilor.

S-a vorbit, printre altele, despre experientele culturale ale mai multor orase, cum ar fi Lille sau Lyon, dar si despre cat de importanta este implicarea sociala. La dezbatere au luat parte si Jean-Baptiste Cuzin, directorul Unitatii Internationale si Multilaterale a Ministerului Culturii si Comunicarii din Franta, care a atras atentia ca nu a venit la Timisoara sa reprezinta ministerul francez.

„Este a cincea oara cand ma aflu la Timisoara. Imi amintesc de la prima vizita, de o noapte alba petrecuta in clubul de jazz de sub pod (n.r. clubul a fost desfiintat, iar spatiul demolat pentru modernizarea malurilor Begai)”, a spus Jean-Baptiste Cuzin, care a vorbit apoi despre patrimoniul orasului. Au mai luat cuvantul si Luca Bergamo, secretar general al Culture Action Europe, platforma europeana pentru cultura si principala retea europeana culturala, din care fac parte peste 80.000 de organizatii, precum si Josefina Lopez Galdeano, director de Cooperare Internationala la ATU, cercetator al Universitatii din Granada si membru al Asociatiei urbanistilor din Spania. Acestea sunt doar cateva dintre functii. Si doi reprezentanti ai Arhiepiscopiei Timisoara au participat la discutiile despre Regenerarea urbana prin cultura. Acestia considera ca fiecare propavaduieste morala si ca „omul moral este, in primul rand, om cu frica de Dumnezeu, cu dragoste de Dumnezeu si apoi cu dragoste fata de semeni”.

„Indepartarea societatii occidentale de Dumnezeu n-a facut nimic altceva decat sa creeze un gol imens in sufletul oamenilor, care vine din etica. Exemplele care ne vin sunt tot mai negative”, a spus un Parinte.

Corina Raceanu, manager de proiect la Institutul Intercultural Timisoara, considera ca este nevoie de o apropiere intre Timisoara si Arad si ca cele doua orase ar trebui sa colaboreze pe ideea „construirii unui pol cultural puternic”. Aceasta cu toate ca sunt rivale in competitia pentru obtinerea titlului de Capitala culturala europeana.

Viceprimarul Timisoarei, Dan Diaconu, considera ca evenimentele culturale pot aduce bani frumosi Timisoarei.

„Pentru prima data ne propunem sa realizam o strategie care depaseste cu mult orizontul unui mandat politic, de exemplu, si acesta este poate punctul esential al acestei strategii, faptul ca, odata adoptata de Consiliul Local, ea devine lege, un document pentru un orizont lung de timp, pentru o distanta indeajuns de mare pentru ca Timisoara sa se reinventeze prin cultura. Asta ne poate aduce culoare, dinamism si profit economic. Este un lucru inteles de cetatenii Timisoarei, ei au ajuns la concluzia ca prin cultura putem ajunge si la beneficii economice”, considera Dan Diaconu.

Dezbaterea a fost moderata de Vera Marin, presedintele Asociatiei pentru Tranzitie Urbana si lector al Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti.

„Am avut obiective ambitioase, sa aducem impreuna invitati care au perspective diferite atat din punct de vedere geografic, prin tari diferite, cat si ca abordare. (…) Trebuie atentie sportita pentru regenerare urbana in centrele istorice. Cum spuneau invitatii, patrimoniul este un lucru care nu se muta asa cum productia poate sa se intample aici sau in alta parte, migreaza dupa costurile fortei de munca samd. Lucrurile care sunt intr-un loc raman acolo si atunci astea sunt niste bogatii care depind de locul respectiv. Regenerare urbana facuta in asa fel incat sa raspunda la necesitatile oamenilor, la modul de viata, la well being, sa ma simt implinit in orasul meu”, este concluzia luata de Vera Marin.

Dezbaterile pentru strategia culturala a orasului continua si zilele urmatoare in capitala Banatului. Mai multe detalii despre acestea pot fi obtinute de pe pagina de internet a Primariei Timisoara.