Bile de sticla la porti, vaze de cristal rosu in case si Vegeta in bucate. Cum s-au schimbat traditiile in Banat?

TIMISOARA. Pentru toti cei indragostiti de traditia Banatului, dar care nu au avut ocazia sa patrunda in comunitatile in care se presupune ca aceasta se mentine neschimbata, o calatorie in satele aflate departe de drumurile batute de turistul obisnuit poate fi o mare surpriza. Realitatea nu seamana cu exponatele din muzeele de etnografie, ci devine tulburator de actuala.


Studenti si cadre didactice de la Universitatea de Vest din Timis au fost implicati intr-un proiect ce a dus la redescoperirea traditiilor si a vietii de zi cu zi din satele Banatului. Timp de 5 saptamani, 33 de studenti si 8 profesori au batut sute de kilometri din zonele Faget, Herneacova, Herculane, Caransebes, Dubova, dar si in Kikinda si alte 5 localitati din Serbia. Au stat de vorba cu aproape 200 de oameni, in incercarea de a descoperi traditiile mai noi sau mai vechi din Banat. Iar surprizele nu au intarziat sa apara.

Vazele si globurile de sticla colorata, noile decoratiuni traditionale pentru casele din zona Fagetului

Daca pentru multi dintre cei care indragesc traditiile banatene, zona Fagetului inseamna biserici de lemn, porti sculptate sau ii scoase cu mandrie din vechi lazi de zestre, studentii au descoperit o noua realitate.

La Tomesti, fabrica de sticla si-a pus definitiv amprenta asupra mostenirii locului. Portile mai ortomane sunt decorate cu globuri de sticla iar in gospodarii, in camera buna, troneaza vazele de sticla rosie sau albastra, altadata produsele de marca ale locului.

Iar situatia se repeta in multe privinte, realitatea zilelor noastre fiind departe de atmosfera incremenita in timp din muzeele de etnografie.

 

„Banatul este o zona extrem de deschisa, este o comunitate deschisa de foarte multa vreme, de 100 … 150 de ani cel putin. Este o comunitate in care de multa vreme arhitectura traditionala s-a imbinat cu cea moderna, este o comunitate in care constructiile din piatra si din lemn s-au imbinat de multa vreme cu cele din materiale recente. Este o zona in care s-a mizat de multa vreme pe moda, in care obiectele, uneltele de lemn, au fost dublate de cele din fier”,  explica fenomenul prof. dr. Otilia Hedesan, manager de proiect.

Mancarurile specifice din Banat si transformarile devenite, la randul lor, traditie

Unul dintre marile ofuri ale cercetatorilor, dar si ale iubitorilor gastronomiei banatene, este faptul ca in restaurantele din Timisoara sau din alte orase banatene nu prea sunt incluse in lista de bucate si mancaruri traditionale din zona.

Mai mult decat atat, adevaratele specialitati culinare banatene sunt intalnite mai degraba in gospodariile de la sate, acolo unde o bunica sau o matusa mai in varsta le mai stie dichisul si mai putin in familiile, chiar de banateni autentici, de la oras. De-a lungul timpului, si mancarea din Banat a suferit insa transformari majore.

” Este o zona in care se mananca extrem de nuantat, cu o adevarata pasiune pentru a introduce in viata de zi cu zi lucrurile de mare noutate. Este greu sa gandesti alimentatia traditionala, deja traditionala, fara o serie de produse de factra industriala impuse in ultimii 20, 30 .. 40 de ani. Acestea au ajuns sa faca parte din traditie. Nu vreau sa le rostesc numele pentru a nu le face publicitate gratuita, dar cel putin pentru Banatul romanesc si cel sarbesc nici nu se mai pune la socoteala … o serie de produse din industria alimentara sarbeasca a anilor ’70-’80 au devenit componente ale alimentatiei traditionale…” a adaugat prof. dr. Otilia Hedesan.

Unul dintre produsele cele mai cunoscute, care si-au gasit loc in bucatele banatenilor fiind nelipsita Vegeta.

Proiectul Living Heritage – an Unlimited Resource for Cultural Tourism Development a fost implementat de Universitatea de Vest din Timisoara, Camera de Comert si Industrie a Judetului Timis, Institutul Intercultural Timisoara si Obstina Kikinda. Datele culese inc adrul acestui proiect vor fi folosite dentru crearea unui brand al turismului rural, cultural si de weekend in banat, dar si pentru bazele mai multor proiecte, printre care un targ al mestesugarilor, o carte de povestiri si alta de bucate.

Foto: Living Heritage

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.