Interviu cu Alin Nica, primarul comunei Dudestii Noi: In 2005 la primarie nu aveam nici macar scaun pe care sa stau!

TIMISOARA. Primarul comunei Dudestii Noi, Alin Nica, vorbeste intr-un interviu acordat opiniatimisoarei.ro despre proiectele in derulare sau despre ceea ce a realizat pana acum in localitate. A vorbit despre primele sale zile de edil al comunei, dar si despre felul in care asezarea s-a dezvoltat.

Sunteti printre cei mai tineri primari din tara. Cum faceti parte provocarilor?

Nu mai sunt cel mai tanar primar din tara. Mai e prin Bistrita, am vazut prin 2012, dupa alegeri. Sunt deja la cel de-al treilea mandat, nu mai sunt cel  mai tanar. Tineretea mi-a adus si anavtaje si dezavantaje. La inceput mai mult dezavantaje. Chiar daca oamenii mi-au dat incredere prin votul lor, a trebuit sa ma lupt cu prejudecati in Consiliul Local si cu diferente de viziuni intre generatii. Aceasta pana cand am reusit sa demonstrez faptul ca meritam sa fac ceea ce am facut, sa ocup functia pe care am ocupat-o si o ocup. Intre timp, lucrurile au evoluat, s-au schimbat, sunt un om deja cu experienta in administratie, nu se mai poate spune ca sunt novice si uneori cred ca au altii de invatat din experienta mea. Tineretea mi-a dat energia, dorinta de munca, dorinta de a demonstra.

In decursul celor dopua mandate si jumatate de primar au fost mai multi investitori care au venit in Dudestii Noi. A fost tineretea primarului un atu sau dimpotriva?

In general ma gandesc ca investitorii isi vad scopul lor si nu pun asa mare accent pe faptul ca primarul este sau nu tanar.  As spune ca am avut directii strategice de dezvoltare. Prima a fost dezvoltarea urbanistica pentru ca asa a fost trendul pentru comunele apropiate de Timisoara. A doua directie strategica a fost aducerea de investitori. Ne-am gandit ca numai deschizand usa spre investitii putem crea o baza solida la bugetul local, astfel incat sa nu depindem de bani de la bugetul central. Ne-a demonstrat istoria ca am avut dreptate. Investitorii care au venit in perioada aceea de boom economic ne-au asigurat resursele sa supravietuim in perioada imediat urmatoare. Din cele 12 firme venite in 2004, acum avem 108 dintre care doua firme sunt de categorie mare, nu IMM. Unul este un depozit si altul e o fabrica ce e a treia la nivel mondial in industria de mobila. Pe langa faptul ca ne-au venit bani la buget pe cladiri si terenuri, s-au creat si locuri de munca, oamenii din comuna au unde sa lucreze, cu banii castigati, pentru ca erau multi someri in 2004, au inceput sa investeasca in locuinte, iar aspectul comunei este altul. Cea de-a treia directie strategica a fost atragerea de fondurilor europene si aici putem spune ca am reusit.

Ce s-a facut pe bani europeni in Dudestii Noi?

In 2005 cand la primarie nu aveam nici macar scaun pe care sa stau, am scris primul proiect de finantare. Nu aveam angajati calificati pentru asa ceva, l-am scris eu personal. Era un proiect de informatizarea institutiei. Am cumparat calculatoare, pentru ca din buget nu ne permiteam. Proiectul era de 15.000 euro, iar aceasta suma, la bugetul nostru din 2005 reprezenta cam 20% din buget. A contat fiecare euro, fiecare leu atras. Am avut si un avantaj, faptul ca am fost comuna nou-infiintata, am avut ocazia sa imi selectez angajatii, nu am mostenit angajati cu care sa ma lupt apoi. I-am selectat, uneori am si gresit, am mai si dat afara din ei. Tinand cont de cele 3 directii strategice, am reusit sa ducem Dudestii Noi acolo unde suntm acum.

Au fost si proiecte care nu v-au reusit?

Au fost, da, si astfel de proiecte. De exemplu proiectul ”comuna verde”, un proiect pe care l-am depus in 2009 sau 2010. Presupunea sa facem un camp de panouri fotovoltaice care sa asigure consumul institutiilor publice, al iluminatului public, al tuturor institutiilor publice din comuna. A fost respins, eu zic ca din motive politice. Motivul efectiv era nejustificat. In nota de respingere spunea ca nu s-a calculat un indicator in cadrul proiectului. Noi i-am raspuns ca este calculat. Am primit, din nou, primul raspuns la contestatie.

Apropo de proiecte. In ce stadiu este proiectul cu aquaparkul?

Proiectul nu a fost respins, l-am depus in 2010. Ne-am gandit ca trebuie san e schimbam putin optica, sa facem proiecte care sa aduca venituri. Ne-am gandit ca daca tot nu vin investitori, macar noi sa generam o investitie care sa genereze profit, locuri de munca. Mergand la Mako si vazand aceste aquaparkuri, m-am gandit de ce sa nu facem si noi asa ceva langa Timisoara?. L-am gandit pe 11 hectare, ar fi fost cel mai mare de pe o raza de cateva sute de km. Am gasit deschidere la Consiliul Judetean Timis, l-am depus… Pana am obtinut toate avizele eram aproape de termenul limita de depunere. A durat foarte mult, a fost o nebunie. L-am depus, insa regula era primul venit, primul servit. Noi venind destul de tarziu, desi nu foarte tarziu pentru ca era la cateva zile de la lansarea programului, am fost al doilea proiect sub linie si am intrat in rezerva de proiecte.  In 2013, anul trecut, am primit o notificare de la Agentia de Dezvoltare Regionala Vest prin care ni se spunea ca au reziliat un contract de finantare si ca am putea intra la finantare, daca ne mai manifestam interesul pentru desfasurarea acestui proiect. Cu conditia, ni se spunea acolo, ca proiectul trebuie finalizat obligatoriu pana la 31 iulie 2015. Ori proiectul nostru se desfasura pe trei ani de zile. Nu puteam sa ne angajam cu tot cu achizitii, cu proiectare sa il facem intr-un an de zile. Am raspuns ca nu ne putem angaja sa facem toata treaba aceasta si ca a ramas sa il redepunem pe noua perioada de programare.
Pentru un parteneriat inca nu e aprobat de Comisia Europeana pe programul 2014-2020. Nu stim cat mai dureaza.

Primarul Timisoarei, Nicolae Robu, spunea ca isi doreste sa contribuie si Primaria Timisoara la acest proiect

Da, daca atunci cand am scris proiectul, Primaria Timisoara nu era interesata, acum domnul Robu este interesat sa vina cu primaria ca partener in proiect, alaturi de noi si de Consiliul Judetean. La fel ca si noi, stam si asteptam sa vedem care sunt conditiile. Asteptam sa vedem care sunt liniile directoare ale noului program de finantare pe POR 2014-2020 si sa vedem unde ne-am incadra cu acest proiect.

Ce termen realist ati putea avansa pentru acest aquapark?

In prealabil trebuie sa facem un studiu de fezabilitate, trebuie obtinute toate avizele, trebuie luat totul de la zero. Aceasta dureaza cateva luni de zile. Se depune proiectul, apoi jumatate de an se evalueaza si se selecteaza proiectele. In cazul favorabil al selectarii proiectului dupa minim 6 luni urmeaza perioada de asteptare pentru semnarea contractelor, cateva luni. Dupa  semnarea contractului ai OK-ul sa derulezi orice actiune conform cererii de finantare. Trebuie facut proiectul tehnic si detaliile de executie. Proiectul tehnic dureaza mai mult decat a durat studiul de fezabilitate. Daca ala a durat 6 luni, asta dureaza mai mult. Pentru fiecare sa nu uitam procedurile de licitatie care dureaza cateva luni. Urmeaza faza cea mai grea, licitatia pentru executie. Trebuie facuta o licitatie europeana. In acest caz sunt cele mai mari termene. Anuntul se face cu 2 luni inainte.

Deci nu va fi gata in acest mandat…

Din pacate nu se face in mandatul acesta. Din pacate asta e. Noi ne-am luat 3 ani de zile pentru ca de la semnarea efectiva a inceperii lucrarilor  pana la finalizare nu dureaza mai mult de un an jumate.

De ce s-ar construe acest aquapark la Dudestii Noi si nu la Timisoara?

Eu va pun o alta intrebare: de ce nu are nimeni din Timisoara initiativa aceasta in Timisoara asta mare cu 300 si ceva de mii de locuitori. Sa zicem ca ar avea cineva initiativa, in special Primaria, unde sa il faca? Primaria nu mai are teren. Un investitor privat ar putea. Una din variantele noastre de finantare care pe mine m-ar fi degrevat de multe batai de cap, a fost ca un privat sa faca aceasta investitie. E clar ca privatul, inclusiv la gestionarea acestei investitii este mult mai eficient idecat statul, fie el si o primarie. Insa nu am gasit un investitor, ori daca am gasit pe cineva, nu isi asumau un astfel de proiect de anvergura. Noi am vrut ca acest proiect sa fie mai mare decat cele de la unguri, ori ungurii sa vina macar din curiozitate aici. Atunci trebuie sa ne asumam noi, autoritatile publice, astfel de proiecte.

Ce alte proiecte mai aveti in derulare?

Am depus recent un proiect pe fonduri norvegiene de 1,5 milioane de euro de restaurare a intregului ansamblu arhitectural al bisericii romano-catolice din centrul localitatii. Biserica aceasta este cea mai veche biserica svabeasca din Banat. A fost construita in anul 1750 si in centrul localitatii avem un hectar de teren nefolosit cu o gradina imensa care poate fi destinat publicului. Noi suntem deficitari la spatii verzi, nu avem niciun parc in Dudestii Noi. Casa parohiala vrem sa o transformam intr-un muzeu al svabilor din Banat, sa adunam obiecte vechi din casele oamenilor pe care sa le expunem acolo. Proiectul presupune restaurarea bisericii, amenajarea peisagera a gradinii, restaurarea di dotarea casei parohialoe si refacarea unor anexe care sa constituie un spatiu de intalnire pentru diverse intalniri socio-culturale. Sumele sunt foarte mici la nivel national, pe aceste proiecte. Sunt 9 milioane de euro la nivelul intregii tari, iar limita pentru un proiect este de doua milioane de euro. Un alt proiect important e legarea comunei Dudestii Noi cu celalalte comune printr-un drum. este o initiativa mai veche a mea, din 2005, aceea de a crea o pseudo-centura a Timisoarei. Am vazut cat ne-am chinuit sa facem o pseudo-centura si am spus ca refacand sau modernizand aceste drumuri, clar se va decongestiona Timisoara si se va crea dezvoltare pe aceste rute care acum sunt neutilizate. Din fericire am gasit intelegere la Consiliul Judetean, chiar daca iata, de doi ani ne tot chinuim, ne tot amanam investitia. Anul acesta s-a facut proiectul pentru DJ intre Sanandrei- Dudestii Noi- Becicherecu Mic si atunci legam Calea Torontalului de Calea Aradului, practic, prin acest nou drum. Vom face astfel, o noua portiune de centura. Bineinteles nedeschis traficului greu pentru ca nu este un drum de oa structura foarte consistenta care sa sustina traficul greu. Mai ales ca acest drum va lega si acel aquapark se leaga, intr-un fel, logic toate aceste lucruri. Putem continua cu Dudestii Noi- Sacalaz. Deja s-a discutat despre portiunea Sanmihaiu Roman- Sacalaz si incet-incet deja se contureaza aceasta pseudo-centura, pana cand se va realiza de catre Ministerul Transporturilor inelul de centura a Timisoarei.

Au preluat si altii ideea construirii unei pseudo-centuri in jurul Timisoarei, pentru traficul usor…

Dar este ideea mea din 2005. Ma bucur ca au preluat-o, pentru ca nu am inscris-o la OSIM si nu cer drepturi de autor.