Interviu cu Ioan Garboni, directorul Filarmonicii Banatul din Timisoara: Vom canta pe Bega si in Piata Libertatii

De profesie instrumentist fagot, Ioan Garboni conduce Filarmonica „Banatul” din Timisoara de 9 ani, inca din anul 2006. S-a nascut in judetul Caras-Severin si a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucuresti. Ioan Garboni povesteste, intr-un interviu pentru opiniatimisoarei.ro, ce surprize le pregateste timisorenilor anul acesta.

Sa incepem cu surprizele. Ce le pregatiti timisorenilor anul acesta?

Vom iesi mai mult in strada pentru public, vom face mult mai multe concerte in Gradina de Vara, din a doua jumatate a lunii iunie. Probabil ne vom face cartierul general in gradina, acolo vom sta. Din trei in trei zile vom avea cate un concert in aer liber, dar nu vom canta numai noi. Vom avea si muzica de filme, tangouri, muzica romantica, valsuri, polci si altele. Vrem sa aducem cat mai multi timisoreni spre acest nou pol cultural, care va deveni gradina noastra de vara.

Aveati un proiect foarte interesant cu Gradina de Vara, ati vrut sa o transformati intr-un mall cultural. Ati renuntat la idee?

Deocamdata, la presiunile publicului si a presei, a dumneavoastra ne-am reintors in gradina. Tot timpul mi se spune din partea Consiliului Local Timisoara sa dam drumul la gradina. Costurile sunt foarte mari. Anul trecut, cand am reamenajat aceasta gradina am avut extraordinar de multi voluntari si foarte mult sprijin din partea tuturor. Altfel, nu as fi putut sa o termin. Acum gradina arata bine si o sa continuam amenajarile, am mai primit bani de la primarie pentru mici lucrari care nu erau terminate.

Ce mai este de facut? Ce echipamente trebuie sa mai cumparati?

In primul rand, trebuie sa terminam sonorizarea permanenta. Noi am pus acolo un sistem de jur imprejurul gradinii, nu am avut bani sa cumparam boxele frontale de la ecran. In mod normal ne-ar trebui o scena, pentru ca cea pe care o avem este putin in panta. Am descoperit ca aceasta gradina suna foarte bine datorita ecranului din spate si daca este neamplificata orchestra. Am mai descoperit ca ecranul, seara, cu un proiector colorat, luminat, arata bine. Am primit bani pentru achizitionarea unui proiector de mare putere si bani pentru cateva reflectoare colorate, le vom folosi pe leduri, consuma putin curent, dar vor crea o atmosfera frumoasa in timpul concertelor.

Tot in acest an mai vrem, desi ecranul este retencuit si revopsit, sa il dam cu o vopsea speciala, o pelicula pentru filme, pe baza de silicon. Ne-ar ajuta sa incepem proiectiile mai devreme, pentru ca vara numai dupa ora 9:30 se poate incepe, or restrictia este ca nu se pot face manifestari in centru dupa ora 23:00.

Eu imi doresc ca Gradina de Vara sa fie ceva inedit, un loc in care publicul poate sa stea si seara, sa poata sa manance o inghetata, sa bea un pahar de vin, cum se intampla in tarile civilizate. Este si un mod de a educa publicul. Acolo, in timpul concertelor, lumea nu vorbeste si nu ciocneste pahare. Ar insemna o sursa de venit foarte importanta transformarea gradinii. Nu vrem sa sustinem numai noi concerte, avem la vara un festival de film care va dura 10 zile.

Cum vreti sa educati publicul?

Noi nu vrem sa lasam publicul sa intre gratis la concertele noastre, chiar daca sunt platite de primarie. Motivul este foarte simplu: am observat ca la concertele gratuite multa lume vine cu catel, cu purcel, se plimba ca si prin Parcul Rozelor. Punem bilete minimale sau punem taloane cu acces gratuit care se vor lua de la casieria noastra. Am avut un concert de valsuri unde am pus 5 lei intrarea. Este o gluma ca si pret. Nu stiu la ce concerte se mai cumpara bilete cu 1 euro. Am adunat aproape 5.000 de lei din intrare. Acolo a fost un dute-vino de cel putin 2.000 de persoane. Vrem sa amenajam in gradina si un stand special unde sa isi poata lasa oamenii bicicletele. Am investit bani seriosi pentru amenajarea gradinii.

Si totusi, cum aduceti Filarmonica „Banatul” mai aproape de timisoreni anul acesta? Orchestra a cantat pe malul Begai anul trecut, ce pregatiti pentru 2015?

Ca de obicei, am primit cerere de la Consiliul Local Timisoara sa facem din nou concerte in aer liber. Mi s-a cerut din nou un concert pe Bega. Mie nu imi place sa ma repet, pentru ca de fiecare data trebuie sa ne reinventam. Oamenii cred ca este usor sa concepi un asemenea spectacol, dar nu este usor, costa destul de mult, mai ales pe Bega, unde sunt riscuri mari, dar o sa facem probabil la sfarsitul lunii mai un concert pe Bega. Mi se cere in primul rand de catre public, sa nu credeti ca Primaria ma conditioneaza unde sa fac concertele. Am primit bani in fiecare an de la primarie, dar sunt foarte multi timisoreni care ne cer sa cantam pe Bega. De ce tot pe Bega? Se pare ca Bega a devenit o artera de sange cultural.

Inainte de acesta, pregatim un concert in cadrul festivalului TimFloris, in Piata Libertatii. Vor fi trei zile de festival, cu multe flori in Piata Libertatii. Practic, noi vom incheia acest festival cu subiecte muzicale despre flori. Mai avem un proiect foarte important. Timisoreanul nostru Ioan Holender implineste anul acesta 80 de ani. Desi mare parte din orchestra este plecata in iunie in Franta sau la Festivalul de Opera de la Viena, o sa gasim o orchestra, chiar daca aducem muzicieni din toata zona de vest, pentru a-l sarbatori mai intens pe domnul Holender. In 18 iulie vom incepe 3 zile in cinstea timisoreanului nostru frumos Holender. Sunt foarte multe activitati. De 40 de ani organizam Festivalul Timisoara Muzicala. Anul acesta l-am prelungit, vine si ministrul Culturii, sunt nume mari care vin sa cante in acest festival: muzicieni din Olanda, din Belgia, din Statele Unite ale Americii, muzicieni din tara. Mai avem si Festivalul George Enescu, un festival, cum ziceau multi, subfinantat. Din aceasta cauza orchestrele din tara nu sunt invitate sa cante la Bucuresti. Noi am cantat in fiecare an, am avut si trei concerte, dar anul acesta bugetul este mai mic si filarmonicile isi vor face concertul la sedii.

Suntem invitati sa mergem in afara tarii, in 2015 avem opt turnee sustinute de orchestra de camera. Avem o invitatie sa facem un concert si la Seul, sunt 25 de ani de diplomatie intre Romania si Coreea de Sud. Vom canta acolo in patru mari orase, le-am propus sa facem concerte in aer liber.

Sa ne intoarcem putin la Timisoara. Cate concerte pregatiti totusi pentru timisoreni in acest an?

Conform legii, noi ar trebui sa avem in jur de 40 de concerte intr-un an. Aceasta este stagiunea noastra, sunt obligatiile noastre contractuale fata de ordonatorul principal de credite. O filarmonica ce nu se zbate foarte mult, nu este asa hiperactiva cum suntem noi, are un concert in fiecare saptamana. Noi avem peste 120 de concerte pe an, fara sa calculez aici concertele din turnee. Cu tot cu acelea trecem de 200. Avem concerte in Resita, Caransebes, am avut situatii si cu trei reprezentatii pe saptamana in Timisoara. Salile sunt pline peste tot pe unde cantam. Inclusiv Aradul ne cere concerte, dar acolo exista o filarmonica, nu putem canta acolo. Cantam la Lipova, la Orastie, la Alba Iulia, deci am trecut si de zona Banatului.

Publicul vine pe orice vreme la Filarmonica. Cateodata, atunci cand se aplauda intre parti, eu sunt foarte bucuros, pentru ca sunt multi oameni care vin pentru prima data si nu stiu ca atunci nu se aplauda. Asta este o bucurie, avem foarte multi tineri, vin autocare platite de diverse primarii, pline cu elevi.

Cati tineri, elevi, calca pragul Filarmonicii? Cum ii atrageti mai exact?

Numai anul trecut am avut 6.000 de elevi din zona Banatului, sa le spun „simfonizati”. Avem colegi care merg si le prezinta instrumentele muzicale, stau de vorba cu ei, ii lasa sa le incerce sa cante la ele, avem multe concerte dedicate lor, cu un repertoriu accesibil lor. Colegii nostri merg in foarte multe orase sa „ne laude”. Sigur ca pare nerentabil sa canti la o clasa de 40 de copii, daca merg la o scoala pot sa aiba chiar si trei clase intr-o zi. Noi nu suntem pusi sa facem profit, cultura trebuie sa educe!

Ce este foarte important sa stie timisorenii despre Filarmonica „Banatul”?

Trebuie sa stie ca suntem o institutie unica in Romania, prin ceea ce facem. Au inceput sa ne copieze si altii, ceea ce ma bucura. Nu suntem un bau-bau si muzica grea nu este atat de grea pe cat cred ei. Dovada este ca salile noastre sunt tot timpul pline. Chiar daca avem muzica simfonica care are subiecte populare – valsuri sau lucrari foarte cunoscute, noi nu scadem nivelul artistic. Incercam sa pastram si pe Bega, in conditii mai grele, nivelul artistic. Publicul nostru asista la acte artistice profesioniste.