Banatean dezgropat dupa 66 de ani, dupa ce a fost impuscat! Cine a vrut sa-i puna picioarele in jar?

Un banatean, victima a regimului comunist, va fi deshumat de arheologi in prezenta procurorilor de la Parchetul Militar. Este vorba de Petru Jurchescu din localitatea Verendin, comuna Luncavita, din judetul Caras- Severin.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a fost cel care a sesizat Parchetul Militar privind moartea, in urma cu 66 de ani, a lui Petru Jurchescu, care a fost impuscat in data de 18 ianuarie 1949 de catre comunisti. Doua zile mai tarziu, in 20 ianuarie 1949, acesta a murit.

Urmeaza ca Parchetul Militar sa deschida un dosar pentru a afla vinovatii in acest caz, chiar daca acestia nu mai sunt in viata si nu vor mai putea plati pentru faptele lor. Pentru aceasta este nevoie de deshumarea trupului lui Petru Jurchescu si cercetarea osemintelor acestuia.

Petru Jurchescu, cunoscut si sub porecla Cocosila, s-a nascut in Mehadica, judetul Caras-Severin, la 26 decembrie 1928, fiind fiul lui Gheorghe si a Versaviei, nascuta Velescu. Parintii sai au locuit in Verendin unde aveau o gospodarie, iar Petru a fost singurul copil al familiei. Tatal lui Petru a fost mobilizat in armata dupa inceperea celui de-al Doilea Razboi Mondial, fiind ucis in octombrie 1941 in cursul luptelor duse de Armata romana pentru cucerirea orasului Odessa.

Petru Jurchescu a avut o relatie cu Ana Velescu (coincidenta de nume cu cel al mamei) din Verendin, insa nu se cunoaste cu precizie daca aceasta legatura a fost oficializata prin casatorie. Petru si Ana au avut impreuna doi copii, Maria si Gheorghe, care a murit in 1949, la varsta de doar opt luni. Maria, nascuta la 15 noiembrie 1946, a fost casatorita in Verendin cu Gheorghe Curescu, decedand la 28 octombrie 2014.

Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, si in zona Banatului au luat fiinta mai multe grupari armate de rezistenta. Cea mai importanta a fost organizatia colonelului Ion Uta, un ofiter de cariera care in perioada 19 ianuarie 1941 – 31 octombrie 1943 a indeplinit functia de prefect al judetului Severin. La sfarsitul anului 1943 a demisionat din armata, iar dupa 23 august 1944 s-a inscris in Partidul Natrional Taranesc, fractiunea Maniu, fiind ales presedinte al organizatiei PNT Lugoj.

Militand pentru ideile democratice, dupa alegerile falsificate din noiembrie 1946 incepe sa fie urmarit de catre autoritatile comuniste. Fiind in pericol de a fi arestat, in primavara anului 1947 intra in clandestinitate si se refugiaza in Muntii Banatului unde organizeaza si preia comanda unui grup de partizani anticomunisti, actionand pe teritoriul fostelor judete Severin, Caras si Mehedinti. Prin tradare, colonelul Uta impreuna cu alti trei partizani au fost ucisi in noaptea de 7 spre 8 februarie 1949 intr-o confruntare armata cu trupele de securitate, care a avut loc in zona satului Borlovenii Noi, comuna Prigor, judetul Caras-Severin. Organizatia anticomunista a continuat sa existe si dupa moartea lui Ion Uta, pana in anul 1955, data pana la care toti membrii ei au fost pe rand ucisi sau capturati.

Conform surselor documentare cunoscute precum si marturiilor unor contemporani, Petru Jurchescu a fost membru in Organizatia colonelului Uta. Pentru a evita raziile, perchezitiile precum si o posibila arestare, la inceputul anului 1949 el a plecat de acasa, alaturandu-se altor partizani cu care a stat ascuns pe la salasurile din jurul Verendinului. In noaptea de 17 spre 18 ianuarie 1949 mai multi partizani, printre care si Petru Jurchescu, au participat in Verendin la o actiune organizata prin care s-a incercat procurarea de armament de la activistii de partid si de la unele persoane infiltrate de Securitate in comunitate. Astfel, prima persoana vizata a fost Meila Gaita, care era atunci secretarul organizatiei comuniste de partid din localitate.

Partizanii s-au prezentat la casa acestuia, au fortat usa si au tras cateva focuri de arma prin ferestre, reusind astfel sa-l intimideze pe Gaita, care le-a predat imediat pusca pe care o detinea. Nu dupa mult timp, in jurul orei 5 dimineata, partizanii au actionat la casa lui Gheorghe Trebuian, zis Adam, un alt activist local de partid despre care se stia ca este reprezentantul Securitatii. Acesta a fost somat de partizani sa predea arma, insa in urma refuzului s-a ajuns la un schimb de focuri. in cursul confruntarii, Gheorghe Trebuian s-a urcat in podul casei de unde a executat foc in directia lui Petru Jurchescu, ranindu-l grav pe acesta in zona capului. Ceilalti partizani au parasit imediat locul. In timpul schimbului de focuri a fost ranita si sotia lui Gheorghe Trebuian, care a murit cateva zile mai tarziu in Spitalul din Caransebes. Cei care au cunoscut-o, spun ca aceasta a marturisit inainte de moarte ca a fost impuscata de propriul ei sot, insa intreaga intamplare a fost musamalizata de catre autoritati, moartea femeii fiind pusa in seama partizanilor.

Dupa ce a fost ranit prin impuscare, la circa o ora, Petru Jurchescu a fost transportat acasa de catre trei persoane, dintre care doua sunt cunoscute, fiind vorba despre fratii Meila si Petre Serengau. In aceeasi zi, reprezentantii Securitatii au incercat sa obtina anumite informatii de la ranit, desi acesta se afla in agonie.

Din marturiile celor care l-au vazut pe Jurchescu ranit, reiese ca glontul intrase prin frunte, perforase cutia craniana si iesise prin partea posterioara. Chiar si in aceasta situatie, au fost indemnuri din partea unor oameni ai Partidului si Securitatii prin care muribundul sa fie pus cu picioarele in jar aprins pentru a fi fortat sa vorbeasca. De asemenea, se cunoaste ca mama lui Petru a fost retinuta si torturata. Petru Jurchescu a murit in cursul zilei de 20 ianuarie 1949. A fost ingropat in zilele urmatoare in cimitirul din partea de sus a satului, situat in locul cunoscut sub denumirea de Motalvici.

Actiunea de deshumare va fi efectuata de o echipa specializata de arheologi de la IICCMER, alcatuita din Gheorghe Petrov, Paul Scrobota si Horatiu Groza. Investigatiile se vor desfasura in prezenta reprezentantilor Parchetului Militar, care a fost sesizat de catre IICCMER in privinta acestui caz.