Revoltator! Unul din cele mai impunatoare hoteluri din Banat a ajuns adapost pentru animale. FOTO
CARAS-SEVERIN. Unul din cele mai cunoscute hoteluri din Banat in anii 80 a ajuns astazi o adevarata in ruina. In loc sa primeasca turisti din toata tara si din strainatate, ca odinioara, astazi adapostete, in cel mai bun caz, animalele localnicilor.
Hotelul Scorilo ridicat in anul 1977 in Poiana Marului este una din cele mai impunatoare cladiri din tot Banatul. Inainte de Revolutie aici ajungeau sa se cazeze doar cei cu relatii la PCR.
Cladirea plasata in centrul localitatii este o replica la scara extinsa a Hotelului Teleferic din statiunea Poiana Brasov. Acum, ea sta sa se prabuseasca.
In anii 80 hotelul avea 72 de camere si o capacitate de peste 400 de locuri de cazare, zona fiind una deosebita si considerata ca fiind printre cele mai ozonate din Europa.
Din nefericire hotelul a avut aceeasi soarta ca si alte hoteluri importante situate in statiunile din Caras-Severin. Acum cladirea este in paragina si, conform localnicilor, a intrat in proprietatea unei familii care locuieste in Germania.
Proprietarii ar dori ca cineva sa investeasca in reabilitarea cladirii, insa cer pe teren si imobil aproximativ trei milioane de euro.
Deocamdata nimeni nu a oferit aceasta suma, astfel ca, pana cand cineva va cumpara cladirea, in bar dar si in restaurant se odihnesc animalele localnicilor.
Mai multe detalii si foto: resita.ro
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Statistica anunta o crestere economica .E greu de crezut .Bugetul statului se ingroasa doar din prejudicii,sechestre ,confiscari,blocari de conturi .Cand e vorba de munca si profit din munca depusa ,avem regres economic . Nu cred ca va investi cineva in Scorilo .Planificarea P.C.R se baza ,,pe munca”,era totul organizat ,avea aceeasi valoare ca Costinestiul .
Presupun că „proprietarii din Gewrmania” sunt țigani ajunși, băgați în afaceri imoboliare. Așa că și hotelul Scorilo va deveni o amintire. Nimeni nu-l va prelua la acest preț. Îmi amintesc ce reacție au avut niște prieteni englezi cu care am trecut prin Herculane și ne-am plimbat pe-acolo vreo două ore. Priveau uluiți ruina stațiunii, clădirile care dezvăluiau că au trăit ele și vremuri mai bune. „Cum, când aveți o asemenea bijuterie de stațiune, cu ape minerale și ionizare naturală, ca a Karlovy Vary, voi o lăsați să dispară fără să faceți nimic?” au comentat. Erau aproape furioși că Herculane stă să cadă în ruină. ”Sunteți de plâns. Sunteți lamentabili, o spun cu toată părerea de rău”, a zis unul dintre ei. M-am simțity ca naiba. O încasam din cauza indolenței și lipsei de viziune tipice prin plaiurile noastre mioritice. Apoi s-au apucat să vorbească despre ce ar face ei ca să pună stațiunea Herculane pe roate. Întâi și-ntâi, ar fi trebuit să „răscuimpere” localitatea din ghearele unui individ, mare belfer prin PSD-ul local, din „famiglia” locală, care a pus laba pe Herculane și n-a investit niciun cent, pentru că nu se pricepe la nimic. După aia englezii s-ar fi putut apuca de treabă. End of story…