Primul plan al cetatii Timisoarei dupa venirea habsburgilor, expus in Centrul Istoric! FOTO!

TIMISOARA. Piata Unirii din Timisoara s-a imbogatit cu un nou monument. Este vorba mai exact de o alta reprezentare a cetatii Timisoarei, facuta de data aceasta dupa ocuparea orasului de habsburgi.

CITESTE SI: Timisoara, ca o jucarie! Detalii uimitoare pe macheta Centrului Istoric din Piata Libertatii. Ce lipseste? FOTO!

macheta-lui-Perrette (15)

Monumentul este pus in coltul de sud-est al pietei Unirii, in fata palatului Baroc si a zidului pe care trebuie pusa ultima statuie din planul Primariei. Planul cetatii este asezat pe un soclu de piatra, care il ridica la aproximativ 1 metru si jumatate. In aceasta reprezentare sunt aratate limitele cetatii din secolul al XVIII-lea.

macheta-lui-Perrette (17)
Sculptura este facuta dupa „planul Timisoarei foarte exact ridicat de catre domnul Perrette„, asa cum scrie si pe postament. Planul capitanului Perrette a fost intocmit in 6 februarie 1717. Pe acelasi piedestal, langa macheta cetatii se afla si o reprezentare a rozei vanturilor.

macheta-lui-Perrette (14)
Numele exact al celui care a intocmit acest plan nu este cunoscut de catre istorici, deoarece el apare cu mai multe nume in scrierile vremii, iar originea este necunoscuta. Istoricii spun ca putea fi german, francez sau italian.
Perrette a fost mentionat prima data in 1709, cand a realizat planurile bataliei de la Malplaquet, in timp ce in 1715 este prezentat drept autor al fortificatiilor bastionare de la Slavonski Brod, pe teritoriul de astazi al Croatiei.
La Timisoara apare in 1717, sub numele de Perrette de Raab, dupa ce in anii precedenti fusese denumit Perrette de Brod, de Stigliano sau de Silea.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Arata grozav, felicitari celor care au lucrat la el. Dar e pus aiurea, cred ca ar fi fost mai bine in fata muzeului sau la bastion la galerie