Parfum de epoca la Timisoara! Incepe Festivalul Baroc, cu un omagiu adus principelui Eugeniu de Savoya
TIMISOARA. A cincea editie a festivalului Baroc se va desfasura la inceputul lunii octombrie la Timisoara. Festivalul incepe in aceeasi zi in care Eugeniu de Savoya intra in Timisoara, dupa ce o elibera de sub stapanirea trupelor otomane, in urma cu 300 de ani.
Manifestarea se doreste a fi un prilej de a constientiza mostenirea culturala bogata pe care o are orasul Timisoara si de a readuce in atentie ziua de 18 octombrie, declarata zi de importanta locala, printr-o hotarare de Consiliu Local din 2011.
In 18 octombrie 1716, printul Eugeniu de Savoya, personalitate care a marcat un moment de rascruce in istoria Europei, elibera cetatea Timisoara dupa 164 de ani de stapanire otomana.
18 octombrie 1716 reprezinta un moment de cotitura in istoria orasului nostru, pe care il aniversam sub genericul „300 de ani de lumina pentru Timisoara”. Dupa aceasta data, Timisoara cunoaste o dezvoltare pe toate planurile, devenind un oras al premierelor. Mostenirea habsburgica ne-a facut sa ne putem mândri cu faptul ca am fost primii in diverse domenii. O dovedesc zecile de premiere si inovatii tehnologice, care au aparut in orasul nostru de-a lungul istoriei si care continua si in prezent.
In cadrul Festivalului Baroc, ce se desfasoara intre 8 si 23 octombrie, vor avea loc o serie de evenimente, care vor evoca memoria printului Eugeniu de Savoya si vor marca 300 de ani de lumina pentru Timisoara.
Iata cum arata programul complet al Festivalului Baroc 2016!
8 octombrie – Muzeul de Arta
18.30 „Savoare Baroca” – serata dedicata lansarii celei de-a V-a ediții a festivalului, cu participarea Incanto Quartetto. Vor acompania: Caius Hera (lauta) si Claudiu Sola (bas). Scopul evenimentului este de a lansa programul concertelor vocal-simfonice planificate in cadrul Festivalului Baroc și de a serba figura marcanta a personalitații care a schimbat cursul istoric al orașului Timișoara, Eugeniu de Savoya.
Intrarea se va face pe baza de invitatie, care se poate obtine de la Asociatia Festivalul Baroc Timisoara.
18 octombrie – Domul Romano – Catolic
20.00 „Timisoara 1716 – inceputurile unui oraș european” – concert vocal-simfonic dedicat lui Eugeniu de Savoya. Conducerea muzicala: maestrul Walter Kindl. Soliști: Alina Todea, Maria Virginia Onita, Daniel Zah, Ovidiu Ciucurita, Lucian Onita. Evenimentul va fi completat de momente inedite pregatite de Capella Academica Timisiensis (concert maestru Ioan Fernbach) și Corul de camera al Filarmonicii Banatul (maestru de cor Iosif Todea). La orga: Silviana Ana Cirdu.
Intrarea este libera.
20 octombrie – Filarmonica Banatul Timisoara
19.00 „L`Amore Innamorato” – concert extraordinar susținut de ansamblul de muzica veche L`Arpeggiata. Ansamblul este format din cei mai buni instrumentisti ai momentului, care aduc la viata muzica baroca si traditionala din intreaga lume. Conducerea muzicala: Christina Pluhar (teorba). Inca din anul lansarii, ansamblul L’Arpeggiata a avut parte de un succes rasunator, fiind invitat sa participe la cele mai mari festivaluri din intreaga lume, precum: Printemps des Arts de Nantes, Festival de Sablé-sur-Sarthe, Brugge Musica Antica, Istanbul International Festival, Hong Kong Arts Festival, Tokyo Metropolitan Art Space si New York Carnegie Hall. Ne vom lasa vrajiti de ariile rare compuse de Francesco Cavalli, faimos organist si compozitor de opera in Veneția secolului al XVII-lea, reinterpretate de ansamblul L’Arpeggiata. Invitat special: soprana Hana Blažíková.
Biletele de intrare la concert se obtin gratuit, de la casieria Filarmonicii Banatul Timisoara.
23 octombrie – Filarmonica Banatul Timisoara
19.00 „Le Roi Danse” – concert de muzica baroca susținut de Orchestra Romana de Tineret, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeselea, cu participarea extraordinara a sopranei Rodica Vica.
Lully, Rameau, Handel, Purcell sunt doar o parte din compozitorii ale caror lucrari geniale le vom auzi iesind de sub bagheta tanarului dirijor Gabriel Bebeselea, recunoscut ca fiind „unul din cei mai talentati dirijori romani ai ultimelor decenii” (Jurnalul Festivalului George Enescu, 7 Septembrie 2011).
Concertul se bucura de participarea renumitei soprane Rodica Vica, detinatoarea mai multor premii nationale si internationale.
Biletele de intrare la concert se obtin gratuit, de la casieria Filarmonicii Banatul Timisoara.
Pe toata durata Festivalului Baroc, intre 8 – 23 octombrie, la Carturesti Mercy va avea loc expozitia „Eugenio von Savoy si Timisoara veche”. Stampele expuse vor reda o perioada impresionanta din istoria locala, documentele fiind puse la dispozitie de catre Serviciul Judetean Timis al Arhivelor Nationale.
Pareri
Savoia se scrie.
1. Mai corect: „Eugen von Savoyen” sau simplu, Prinz Eugen. In l.romana, corect este si „Casa de Savoya” cu y si nu cu i (chiar daca iti place sau nu).
2. Pentru altii: Despre „eliberare”, „ocupare”, … „vorbeste aspectul Timisoarei de azi” (istorice) versus …. (cauta pe harta!)
Dap, Eugen de Savoia nu Eugeniu de Savoya … casa / ca sa …..ce mai conteaza …festival LABLOC..BAROC tot aia e… rusine autorilor ca habar nu au despre ce scriu sau or fi fost la zugravit de fatade in commonwealth si i-o pleznit furculisionu…
https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_de_Savoia
Se sărbătoresc NU 300 de aniI de la „eliberarea” Timișoarei de către Eugeniu de SAVOYA, ci 300 de ani, de când Timișoara ȘI-A SCHIMBAT STĂPÂNII, ieșid de sub stăpânirea turcilor și intrând sub STĂPÂNIREA AUSTRIECILOR.
„300 de Ani”, de când „jugul de lemn” al dominației și asupririi turcești, (pe vremea când Timișoara și Banantul și TOT „Partium-ul” era PAȘALÂC turcesc (cum tot „pașalâc” a fost și UNGARIA pentru foarte mult timp), a fost SCHIMBAT cu „jugul greu DE FIER” al asupririi austriece!
Citiți „BANATICA” și aflați REPLICA memorabilă a unui țăran timișan care a fost întrebat de guvernatorul austriac, când a venit să-și ia în stăpânire noul „ținut” al Banatului: „de ce nu ne primiți și pe noi cu pâine și sare așa cum îi primeați pe turci ?” Iar Țăranul român, bănățean a răspuns: „Pentru că „am schimbat în jug de lemn cu unul de fier”…!
Eugeniu de Savoya a început „șirul” EXPLOATĂRILOR crunte a BOGĂȚIILOR Banatului (în special minereurile de fier și cupru și zăcămintele de sare ale Banatului) și al DEZNAȚIONALIZĂRII românilor!
Faptul că au fost făcute și modernizări în Timișoara, au fost făcute pentru ca să se bucure „NOII STĂPÂNI” AUSTRIECI, de ele (din plin și pentru mult timp…) și nicidecum plebea populației majoritare ROMÂNEȘTI!
Iar așa-zisa „lumină” adusă de Eugeniu de Savoya, i-a luminat pe nemți, unguri și alte etnii, iar românii au stat mai departe în „ÎNTUNERICUL amărăciunii” dominației stirpei lor de către alte neamurI, AȘTEPTÂND FERICITA și MULT DORITA DE VEACURI CLIPĂ a ÎNTREGIRII neamului lor ROMÂNESC și a UNIRII pământului lor cu PĂMÎNTUL PATRIEI MAMĂ…!
Nu Eugeniu de SAVOYA a „eliberat” Banatul, ci ARMATA ROMÂNĂ care a luptat în Primul Război mondial!
Momentul ELIBERĂRII Banatului nu îl constituie anul 1716, și nici PACEA DE LA PASAROWITZ, ci anul 1919, când Trupele Române au INTRAT în Timișoara și au INSTAURAT Administrația ROMÂNEASCĂ a Regatului României, în Banat!
Preferam sa raman sun jugul austriac, in locul celui dambovitean!!!
Descrierea lui Vela Gheorghe este o parere (ultra-comunista si rasista), care desorienteaza pe oricine, care citeste aceste rinduri. Timisoara, cit si Viena (1683), cit si Ungaria (Budapesta), cit si Timisoara si Banatul /dar si Belgradul dupa 1700) au fost eliberate de catre principele Eugeniu din Savoya (Prinz Eugen von Savoyen) de sub stapanirea turciilor – exact asa cum au fost eliberate 1877 tariiler romane de sub jugul turcesc. Pe atunci Bantul a fost o mlastina intinsa. Au mai trait citiva romini. In Banat au fost adusi niste migranti din apus (de catre Regia Ungaro-Austriaca), care au construit cit si sate (in care se vorbea cu peste 90% nemteste) si cimpii infloritoare, dupa ce au uscat mlastinile. Ce s-a intimplat dupa Primul Razboi Mondial? Romanii au „luat in primire” Banatul si 66% din Ungaria, pe care le-a dezvoltat in mod „excelent”. Asa de excelent, incit aproape toti nemti astazi sint plecati in Germania. Nu degeaba un redactor romanesc scria un articol (care unor romani rasisti si comunisti nu le-a placut): „Tragedia Banatului”. Asa ca raspunsul lui „John” este foarte valabil: „Preferam sa raman sun jugul austriac, in locul celui dambovitean!” Eu ma refer numai la o deosebita specie: roman SI comunist (care a mintit cand a deschis gura) SI rasist (si nu la toti romani)!
…redactor…”românesc”? Ce ești măi „Fips_din_Trips”? Maghiar, neamț sau de alt neam de „sari în sus” atât de tare când UN ROMÂN vorbește patriotic despre un PĂMÂNT ROMÂNESC, asuprit, exploatat și umilit de cei care nefiind de-ai locului sau făcut stăpânii lui și ai românilor care au trăit pe el ?…Tu nu știi bine nici să scrii în limba română…darmite să emiți opinii despre Istoria Românilor…Vorbești românește la fel de bine pe cât de mult îi „iubești” pe români….