Ca la Viena. Statuie ecvestra a printului Eugeniu de Savoya, la Timisoara

TIMISOARA. Visul ca in Timisoara sa avem o statuie ecvestra a printului Eugeniu de Savoya este pe cale sa devina realitate. Jumatate de milion de euro ar costa investitia.

CITESTE SI: Premiera pentru Romania. Un avocat din Timisoara a devenit membru al Tribunalului Disciplinar al Federatiei Internationale de Atletism, cu sediul la Monaco

Presedintele Asociatiei Eugeniu de Savoya din Timisoara, Vasile Sopon a declarat ca una dintre mostenitoarele familiei Savoya a fost invitata sa viziteze Mica Viena si sa sprijine acest proiect.

Am invitat in Timisoara pe ES Aseea di Savoya care este principesa si una din mostenioarele familiei. Doamna traieste in Mexic. I-am transmis in luna august o invitatie. Doamna urmeaza sa se mute in Italia, definitiv. Am inteles ca a acceptat invitatia la Timisoara si urma sa vina la finalul lui octombrie, insa probleme birocratice legate de mutare au impiedicat-o. E posibil ca in luna ianuarie sa vina, totusi„, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro Vasile Sopon.

Vizita principesei va cuprinde mai multe locuri pe unde a calcat stramosul sau. La Timisoara va vizita muzeele, dar si Piata Marasti, acolo unde se doreste amplasarea acestei statui ecvestre care sa il reprezinte pe Eugeniu de Savoya.

Va vizita muzeele, piata Marasti unde ar fi un loc potrivit pentru amplasarea statuii. Dorim o statuie ecvestra de o anumita inaltime, ca nu poti pune in ditamai intersectia ceva micut. Am programat o vizita la primar, la fabrica de bere, apoi in ziua urmatoare ar trebui sa mergem la Zenta in Serbia, pe malul Tisei, unde Eugeniu de Savoya a purtat o mare batalie impotriva turcilor. Acolo este un monument, chiar pe malul apei. Vom depune o coroana de flori, apoi mergem la Novi Sad. Vrem sa aratam doamnei Petrovaradinul. Povestea este ca de acolo Savoya a venit la Beregsau Mare de unde au atacat zidurile cetatii Timisoarei„, a mai spus Vasile Sopon.

Statuia ecvestra a lui Eugeniu de Savoya, de la Timisoara, ar trebui sa fie similara cu cea aflata in Viena, la Hofburg. Ar urma sa coste jumatate de milion de euro, bani pe care cei de la Asociatie nu ii au, insa spera ca din sponsorizari si donatii sa ii adune.

***

Eliberatorul Timisoarei, Eugeniu de Savoya, s-a nascut la 18 octombrie 1663, la Paris, intr-o familie aristocratica provenita din Italia, si a crescut in anturajul regelui Ludovic al XIV-lea. Desi printului i se pregatise o cariera clericala, la varsta de 19 ani el decide sa se orienteze spre una militara. Fiindu-i refuzata intrarea in armata franceza, Eugeniu de Savoya emigreaza in Austria si se angajeaza in serviciul Casei de Habsburg, devenind ofiter al Sfantului Imperiu Roman.

Timp de sase decade, Eugeniu de Savoya a luptat si a servit sub trei imparati: Leopold I, Iosif I si Carol al VI-lea. A fost unul dintre cei mai importanti lideri militari si unul dintre cei mai bogati oameni din acea vreme. Insa, faima sa la nivel european a inceput sa creasca odata cu victoria Imperiului Habsburgic impotriva turcilor din batalia de la Zenta (1697). In timpul razboiului austro-turc (1716-1718), dupa cucerirea Petrovaradinului, la 5 august 1716, Printul Eugeniu de Savoya a decis sa cucereasca Cetatea Timisora, aflata sub ocupatie otomana inca din anul 1552.

La 28 august 1716, armata imperiala isi stabileste tabara la Beregsau, langa Timisoara. In subordinea comandantului existau 58 de batalioane si 211 escadroane. Dupa cateva atacuri esuate, a fost realizata o blocada prin inchiderea tuturor cailor de acces spre cetate. Trupele lui Eugeniu de Savoya construiesc mai multe transee si santuri de comunicatie pentru a se putea apropia cat mai mult de zidurile cetatii. Dupa ce armata austriaca ajunge sub Cetatea Timisoarei, Eugeniu de Savoya a ordonat ca toti tobosarii, trompetistii si flautistii sa inceapa sa cante muzica vesela. Trupele otomate s-au urcat pe ziduri pentru a vedea ce se intampla, moment in care au fost atacate.

Intrarea printului in Cetatea Timisoara s-a desfasurat chiar de ziua sa de nastere, la 18 octombrie 1716, pe poarta Forforosa, care a fost redenumita ulterior „Poarta Printului Eugen”.

Eugeniu de Savoya s-a stins din viata la 21 aprilie 1736, pe cand avea varsta de 72 de ani. Nu s-a casatorit niciodata si nu a avut copii. Astfel, intreaga avere a fost mostenita de printesa Victoria de Savoya, nepoata sa, care a vandut-o ulterior Casei de Habsburg.

***

Daca ati fost martorii unui eveniment sau ai unei situatii neobisnuite care ar putea deveni subiect de stire, contactati-ne la [email protected] sau pe contul nostru de Facebook.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Foarte frumos, dar … la ora aceasta mai bine o parcare (supra/subterana, 1000 locuri) intitulata „Printul Eugeniu de Savoya (in zona) (statuia poate veni si mai tarziu)

    • 1. Uitandu-ma la statuia de la Viena (vezi una similara si la Bp, in Cetate) ma gandeam care va fi artistul care va fi in stare sa „creeze” o astfel de statuie! Sa nu fie ca una din cele din centru (viziune originala).
      2. Despre regula nescrisa: ea s-a transmis prin viu grai, de la „stramos la stramos”? Am vazut foarte multe statui ecvestre „over all” dar nu am remarcat „regula”. Niciodata insa nu este prea tarziu sa te/fi instruit!

  2. O regula nescrisa (nu intotdeauna respectata) referitoare la stauile ecvestre spune ca daca persona a murit in lupta atunci calul va avea picioarele din fata ridicate, iar daca a murit de moarte „naturala”, asa cum a fost cazul printului, atunci toate cele patru picioare trebuie sa fie pe sol.

  3. Cine sunt defapt baietii astia de viseaza numai schimbari de garzi in uniforme habsburgice si statui ale unor ocupanti? Or fi aflat ca acest personaj se numara printre cei care au impus o crunta guvernare militara a Banatului de vreo cinci decenii? In timpul careia romanii banateni s-au rasculat, fiind deposedati de mosii, super-impozitati si mutati dupa voia Vienei, pentru a le face loc colonistilor? Or fi aflat ca DUPA inabusirea rascoalei de la 1738-1739, trupele generalului imperial Lentulus s-au razbunat pe bastinasi, ucigand civili si razand de pe fata pamantului sate si catune intregi? Sper sa aiba suficienta stiinta si demnitate cei care dau avize pentru asa ceva si sa nu permita vreodata batjocorirea memoriei celor care au luptat pentru a se elibera de acel imperiu!

    • Chiar ești idiot, Cosmine. De ce nu vorbești și despre ocupația turcească a Timișoarei, care a durat peste 160 de ani și a însemnat o perioadă de stagnare și regres crunt pentru oraș? Venirea lui Eugeniu de Savoya a salvat orașul de această epocă nefastă și a însemnat refacerea orașului și modernizarea sa. Tot dai din gură cu impunerea „cruntei guvernări militare” dar treci sub tăcere ce a însemnat Eugeniu de Savoya și contele de Mercy pentru Timișoara și Banat. Până una, alta, asta a fost istoria orașului și Eugeniu de Savoya și contele de Mercy merită statui în Timișoara. Dacă rămâneam sub turcaleți până pe la 1800, orașul ar fi arătat cu totul altfel, adică mult mai nasol.

  4. Ar fi de cautat in dictionare si enciclopedii straine, pentru ca numele nu pare a fi Savoya ci Savoia. Cu y este in cele scrise ca Savoyen.

    • @ Vasile Cornea. In Savoia se scrie Savoia. In Romania se scrie „hotel Savoy” si „formatia Savoy”.

  5. Care eliberator? Un alt ocupant al teritoriului , ca turcii de dinaintea lui… La 10-15 ani dupa „eliberarea” asta, romanii lumtau la Mehadia alaturi de turci impotriva austriecilor, de bine ce le era eliberati…
    Acuma, drept e ca au avut si austriecii rolul lor mare in ridicarea banatului, dar a fost strict in interesul lor…

  6. Domnule Vasile Sopon, poate incepeti cu ceva mai micut … o pagina Wikipedia reprezentativa in limba romana ar fi mai mult decat necesara (nici nu trebuie scrisa ci doar tradusa cea din limba engleza) … A bon entendeur, salut!