TIMISOARA. Dupa ce pana si britanicii s-au minunat de cea mai valoroasa descoperire arheologica din centrul istoric al Timisoarei, reprezentantii primariei, ajutati de specialisti, au hotarat sa… o ingroape in nisip. Aceasta este solutia aprobata de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice pentru Baile turcesti din Piata Libertatii.
Potrivit Directiei de Comunicare a Primariei Timisoara, vestigiile Bailor turcesti – Baia mare a orasului/ Baia imparatului – sunt considerate cele mai importante descoperiri arheologice scoase la iveala in cadrul proiectului de reabilitare a zonei Cetate, Timisoara fiind primul oras medieval din tara care a beneficiat de servicii publice de acest fel, ca dovada a importantei care se acorda in perioada otomana curateniei trupesti si spirituale – baia fiind in stransa legatura cu moscheea si ritualul religios.
Cu toate astea, solutia aprobata este ingroparea lor si montarea de pavaj special deasupra. Nu sunt bani pentru altceva.
Ruinele Bailor turcesti au fost pastrate pana acum in situ, decopertate, pentru ca autoritatile sa stabileasca intr-un final cum vor fi expuse pentru publicul larg. Specialistii firmei Corint SRL, cea care a castigat licitatia primariei pentru punerea in valoare a acestora, au stabilit ca vor fi acoperite de folie si nisip.
„In urma sapaturilor ulterioare efectuate la limita acestor vestigii s-a constatat ca suprafata Bailor turcesti este mult mai mare de 300 de metri patrati, constructia avand o forma dreptunghiulara cu dimensiunile in plan de 25×23,5 m, ce avanseaza dinspre piata pana in str. Gen. Praporgescu. Totodata, in apropierea Bailor turcesti, in partea nordica a pietei, inspre liniile de tramvai au fost gasite vestigiile Hambarului Mare, precum si resturile unor portiuni de strazi. Au mai fost descoperite postamentul Monumentului Fidelitatii, canalul austriac si o fantana austriaca”, transmit reprezentantii Primariei Timisoara.
Propunerile arheologilor, de pomana
Arheologii au propus conservarea in situ, protejarea cu nisip si punerea in valoare prin marcaje in pavajul Pietei Libertatii a vestigiilor cladirilor Hambarului Mare, postamentul Monumentului Fidelitatii si Bailor turcesti, faza 1; conservarea in situ, protejarea prin acoperire cu folie de nylon si nisip, marcarea in pavaj a traseului traiecului Canalului Austriac; reabilitarea fantanii austriece, restaurarea, semnalizarea si expunerea libera – descoperita a acesteia in Piata Libertatii. De asemenea, ei au mai propus si conservarea in situ, dar si punerea in valoare prin coborarea nivelului pietei si expunerea libera a vestigiilor Bailor turcesti – faza 2, doar fragmentar, a unei suprafete de aproximativ 300 mp din suprafata totala a acestora, de 587,5 mp.
Specialistii primariei sustin ca nu se poate proceda asa cum au propus arheologii, pentru ca lucrarile necesare ar insemna distrugerea partiala a celor mai importante vestigii din oras.
„Expunerea libera, scufundata, a vestigiilor arheologice implica necesitatea efectuarii de lucrari de constructie care ar distruge partial ruinele Bailor turcesti – construirea de fundatii, de parapeti de sprijin, inchiderea canalelor de incalzire a planseelor, constructia retelelor utilitare – pluviale”, anunta reprezentantii primariei.
Nici varianta acoperirii cu sticla nu este recomandata, tot din acelasi motiv. Cum explica specialistii varianta ideala, cea cu acoperirea cu nisip?
„Varianta acoperirii cu sticla a unei suprafete de 300 mp necesita realizarea unei structuri metalice suport, iar montarea acesteia presupune, de asemenea, distrugeri partiale ale vesitigiilor arheologice, prin constructia de fundatii. Marcarea in pavaj a zidurilor Bailor turcesti este o modalitate planimetrica mai usor de inteles, imaginea de ansamblu nemaifiind fragmentata de cota diferita de perceptie – diferente ale cotelor de nivel, materiale si texturi diferite si alte obstacole in perceptia generala a pietei. Avand in vedere importanta vestigiilor arheologice descoperite si necesitatea protejarii integrale a acestora, precum si constrangerile tehnologice si financiare ale solutiilor tehnice de executie, proiectantul a propus doua variante de punere in valoare a vestigiilor”, sustin reprezentantii Directiei de comunicare din cadrul primariei.
O prima varianta se refera la „conservarea in situ, protejarea prin acoperire cu folie si nisip si punerea in valoare prin marcaj in pavaj, prin placute informative si amplasarea unei machete din bronz cu reconstituirea istorica, volumetrica, a cladirii Bailor turcesti”, iar cea de-a doua la „conservarea in situ prin scufundarea nivelului de calcare a pavajului, conservarea si prezentarea libera a unei portiuni din vestigiile Bailor turcesti”.
Asadar, Sectiunea Tehnica de Arhitectura si Inginerie a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, intrunita in 22 iulie, a aprobat varianta 1 a proiectului si a emis deja un aviz.
„Specialistii din comisie au aprobat aceasta varianta tocmai pentru a se asigura pastrarea integrala, nealterata a vestigiilor Bailor turcesti, printr-o solutie de protejare in situ reversibila, care sa permita o eventuala punere in valoare complexa, integrala si descoperita a vestigiilor – inclusiv construirea unui spatiu muzeal, atunci cand vor exista posibilitati financiare pentru aceasta”, mai spun reprezentantii primariei.
Acestia sustin ca, atunci cand se vor gasi si bani, e posibil sa fie scoase la lumina cele mai importante ruine descoperite de arheologi in cadrul lucrarilor de renovare a zonei Cetate. Pana atunci… vor ramane ingropate in nisip.
CITESTE SI:
Istoria Timisoarei scoasa la iveala in ultimele luni va fi pusa in valoare cu aproape 2 milioane de euro. In 6 luni ar trebui sa fie gata lucrarile de amenajare a tututor vestigiilor scoase la lumina de arheologi in centrul istoric.
***
Lucrarile de reabilitare a centrului istoric din Timisoara au inceput la sfarsitul lunii octombrie 2013 si sunt realizate de firma Romprest, care face lucrari de arhitectura, rutiere, de alimentare cu apa si canalizare, retele de alimentare cu energie electrica, instalatii electrice pentru iluminatul public si telecomunicatii.
Va reamintim, lucrarile de reabilitare din cartierul Cetate reprezinta un proiect mai vechi al Timisoarei initiat de administratia Ciuhandu, care a pus piatra de temelie in primavara anului 2012. Acestea se executa treptat, cu aproape 15 milioane de euro, 80% din bani venind de la UE, ca fonduri nerambursabile.
Sunt complet refacute 10 strazi in zona Unirii: Sergent Constantin Musat, Vasile Alecsandri – pe tronsonul Piata Unirii si Libertatii, Lucian Blaga – pe tronsonul Piata Unirii si Piata Huniade, Florimund Mercy, Franceso Griselini, Fara Nume 2, Radu Negru, Eugeniu de Savoya, General Praporgescu si Enrico Carusso. In plus, au fost schimbate aproape in intregime pietele Sfantul Gheorghe, Libertatii si Tarcului, exceptie facand Piata Unirii, care nu se va modifica foarte mult.