Castelele de apa ale Timisoarei, parasite si fara orizont. Daca la noi sunt parasite, in alte orase ele au fost reabilitate si gazduiesc acum galerii de arta sau restaurante luxoase

TIMISOARA. Doua castele de apa exista in Timisoara. Parasite. Lasate sa se deterioreze. Unul in Fabric, al doilea in Iosefin. Proiecte de investitii ar fi, dar lucrarile de modernizare sunt prea scumpe. Salvarea: fondurile europene nerambursabile. Pentru asta insa trebuie implicate si alte monumente istorice.

Restaurant, bar, sala de expozitii sau obiectiv turistic sunt numai cateva dintre directiile ce pot fi stabilite de cei in administrarea carora se afla castelele de apa. Ce spun insa locuitorii din zona acestora? Cei mai multi sunt nemultumiti ca sunt lasate in paragina, unii spun ca exista riscul accidentarii copiilor care nu-si pot stapani curiozitatea si de multe ori se joaca chiar in interiorul acestora. Cele doua turnuri de apa sunt administrate de Aquatim (cel din Iosefin) si de o firma privata (cel din Fabric). In Arad exista un singur turn care este deja introdus intr-un proiect de amenajare turistica a orasului.

Castele de apa prezinta interes pentru investitori, dar cheltuielile sunt prea mari. Singura solutie viabila pentru renovarea turnurilor de apa din Timisoara o reprezinta  fondurile europene nerambursabile.

Treci pe langa ele si te intrebi ce sunt. Inalte de zeci de metri, cele doua turnuri de apa ale Timisoarei zac in pragina. Nimic nu s-a facut la ele in ultimii ani, iar viitorul pare sumbru in ceea ce le priveste. Ar fi planuri, dar mai e mult pana departe. Ce poate face primaria? Ce pot face proprietarii? Ce s-a facut in alte orase din tara sau din afara unde exista castele de apa asemanatoare?

Istoria turnurilor de apa din Timisoara

Anul 1732 marcheaza prima data in istoria instalatiilor tehnice de alimentare cu apa ale Timisoarei. Instalatia era alcatuita dintr-un castel de apa (turn cu rezervor), dintr-o conducta dubla de distributie din lemn si din sase cismele si a fost amplasata in cartierul Fabric.

Cele doua castele de apa existente si astazi in orasul de pe Bega au fost realizate la inceputul secolului al XX-lea de cunoscutul arhitect Szekely Laszlo. Unul se afla in cartierul Fabric, iar celalalt, in Iosefin, fiecare avand o capacitate de cate 500 mc. Ele au fost construite la capetele retelei de distributie din 1914 si au servit pentru compensarea consumului maxim din cursul zilei. Amandoua erau supravegheate zilnic, angajatii lor locuind in incinta.

In cazul umplerii rezervoarelor pe timpul noptii, se putea opri pomparea de la Uzina de apa, efectuandu-se acumularea in rezervoarele proprii. Turnurile domina cartierele in care au fost amplasate prin inaltimea lor (aproximativ 52 de metri) si nu dispun de prea multe decoratii exterioare. Pentru asigurarea continua cu apa potabila a orasului in plina expansiune, castelele de apa au fost ridicate intre anii 1912-1924, cu scopul de pompa apa in conductele intinse pe kilometri intregi.

Cele doua sunt inchise si decorate doar de iedera care creste nestingherita pe ele.  Geamurile sparte si gunoaiele aruncate in jurul lor completeaza o imagine deloc turistica. Ba mai mult, locuitorii din zona spun ca sunt zile in care e puzderie de copii care fie trag cu prastia printre geamuri, fie gasesc solutii de a intra si de a se juca in interiorul turnurilor. Iar starea nu foarte buna in care se gasesc acestea le-ar putea provoca accidentari periculoase.  insa spargerea geamurilor castelelor de apa a devenit un adevarat sport, iar izgonirea de catre vecini a copiilor, nu are efect pentru ca acestia se intorc.

Dimensiunea turnurilor de apa reprezinta un punct de atractie pentru unii investitori. Cei aproximativ 52 de metri inaltime pot fi folositi in avantajul timisorenilor, daca cladirile nu sunt lasate in paragina. Primaria nu se poate atinge de ele, iar proprietarii nu reusesc sa atraga bani pentru valorificarea acestor resurse.

Ce spun timisorenii?

Proiecte de investitii

Turnurile sunt parasite de municipalitate, care nu poate interveni din cauza ca sunt monumente istorice, iar legislatia este prea stufoasa. Pe langa asta, cladirile nu le apartin, ci sunt in administrarea unor firme. in acelasi timp, proprietarii n-au bani sa investeasca in renovarea si reamenajarea castelelor de apa.

Cu toate acestea, idei de valorificare a turnurilor de apa din Timisoara sunt, dar orizontul dezvoltarii lor este limitat. Reprezentantii Primariei Timisoara spun ca nici turistii care vin in capitala Banatului nu sunt interesati sa viziteze acest gen de monumente.

“Din cate stim noi, nu exista niciun fel de proiect de dezvoltare turistica a castelelor de apa. La noi, turistii nu se intereseaza despre obiectivele industriale. Ei prefera centrul orasului”, ne-a spus Andreea Vancea, angajata la Infocentrul turistic. Ea a adaugat ca nici macar ghizii din oras, care sunt solicitati sa organizaze periodic un ghid al Timisoarei, nu introduc cele doua turnuri de apa in traseu, pentru ca acestea nu sunt solicitate de turisti. Un motiv l-ar putea reprezenta faptul ca turnurile nu sunt promovate pentru valoarea lor ahitecturala, dar nici pentru cea istorica.

Totodata, ele sunt marcate drept monumente istorice, motiv pentru care legislatia in domeniu este mai putin permisiva in ceea ce priveste modernizarea si reamenajarea acestora. Prin urmare, investitii in dezvoltarea turistica a castelelor de apa nu pot fi facute, iar cladirile sunt lasate in paragina pentru ca nu pot fi nici folosite in alte scopuri. Un alt aspect care contribuie la acest lucru este si faptul ca proprietar nu este municipalitatea.

De partea cealalta, administratorul unui turn (cel de pe strada Baritiu – cartier Iosefin) este Aquatim, iar administratorul celuilalt (de pe strada Samuel Micu – cartier Fabric) este o firma privata.

Aurel Vlaicu, directorul Aquatim, spune ca exista mai multe idei de valorificare a castelului de apa pe care il administreaza. ”Am avut mai multe firme care au fost interesate sa investeasca in turnul de pe strada Baritiu. Chiar am fost acolo cu reprezentantii acestora pentru a vedea cum poate fi valorificat spatiul. Dar, din pacate, desi potential exista, investitia este prea mare, iar amortizarea acesteia s-ar intinde pe o durata foarte lunga de timp, ceea ce nu este avantajos pentru firme”, a explicat Aurel Vlaicu. El a spus ca mai multe companii s-au interesat de situatia turnurilor, dar, in cazul fiecareia, banii cu care ar fi fost rearanjat spatiul nu ar fi adus profit pe termen mediu, iar pentru termen lung, investitia s-ar dovedi nerentabila.

Vizitele companiilor nu s-au concretizat, dar o solutie care ar putea fi pusa in practica o reprezinta atragerea de fonduri europene nerambursabile. „Spatiul este prea mic pentru organizarea unui loc expozitional in interiorul turnului, iar ca investitie nu este rentabil pe partea comerciala”, a adaugat directorul Aquatim.

Totusi, acesta a spus ca exista discutii cu reprezentantii primariei pentru obtinerea de fonduri structurale de reabilitare a turnului. Banii europeni ar putea fi obtinuti intr-un proiect amplu, care sa vizeze mai multe monumente istorice din Timisoara. Acele se misca incet. Asa ca, timisorenii pot deocamdata doar sa viseze momentul in care isi vor savura cafeaua de la inaltimea unui fost castel de apa.

Ce se intampla in alte locuri

In alte parti lucrurile par a nu sta in loc. Daca in strainatate castelele de apa au un mare potential turistic, atragand zeci de mii de vizitatori in fiecare an, in alte orase din vestul tarii lucrurile par a fi puse in miscare. La Arad exista un singur castel de apa. Acesta a fost introdus pe o lista a obiectivelor ce trebuie renovate din bani europeni.

“Turnul de apa este monument istoric si apartine unei persoane private. Legislatia are multe restrictii, motiv pentru care nu putem inca desfasura lucrari acolo. Dar, din punct de vedere urbanistic, turnul de apa este cuprins intr-un PUZ, un program ce prevede amenajarea unui traseu turistic ce leaga Cetatea Arad de turnul de apa, ca punct de sosire”, a precizat Corina Draghici, purtatoarea de cuvant a Primariei Arad. Programul este derulat din fonduri de la Uniunea Europeana, nerambursabile, care vor conduce la dezvoltarea aspectului turistic al orasului de pe raul Mures.

Ea a explicat ca, in momentul de fata, la nivelul inferior al turnului functioneaza un local. Acolo, periodic au loc expozitii de pictura sau fotografie, intreg  monumentul capatand un aer cultural-turistic. Chiar daca proprietarul este privat, cladirea a fost valorificata, iar deschiderea unui spatiu cultural aduce numai beneficii atat orasului, cat si celui care a investit in spatiul respectiv.

Ba mai mult, municipalitatea a introdus un concurs de idei pentru proiecte de revitalizare a centrului istoric, cu turnul de apa inclus. Asta inseamna ca intreg spatiul va trece prin ochii tinerilor care doresc sa schimbe sa-i confere orasului o noua dimeniune culturala, atat arhitectural, cat si turistic. Inca nu ne putem atinge de turnul de apa. in momentul in care legislatia ne va permite acest lucru, il vom reabilita”, ne-a spus aceasta.

Vecinii din Szeged au stiut sa profite mai bine de turnurile pe care le au. Ei au transformat monumentele istorice in adevarate atractii turistice ale orasului. O cafea buna, un pranz la inaltime, o perspectiva asupra orasului… toate sunt oferite turistului care doreste sa cunoasca mai bine Szegedul.

Aici, un turn de apa este valorificat din plin ca obiectiv turistic. La fel se petrec lucrurile si cu turnul de apa de pe insula Margareta din Budapesta, dar si in alte orase din Romania care au valorificat frumoasele cladiri, alt exemplu fiind Drobeta Turnu Severin, unde se adaposteste un spatiu expozitional, iar partea superioara a turnului poate fi folosita pentru observarea orasului. Ar putea fi reamenajate toate si integrate intr-un traseu turistic, asa cum in alte orase exista deja, sau sunt pe cale sa fie realizate. Dar deocamdata lucrurile se misca incet. Asa ca, timisorenii pot deocamdata doar sa viseze momentul in care isi vor savura cafeaua de la inaltimea unui fost castel de apa.

Foto: Dariana Dragos