Ţiganii, autorii sau victimele discriminării?

Autor: Alina Sabou, Caius Seracin (alina.sabou@opiniatimisoarei.ro, caius.seracin@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 17

"DISCRIMINARE = separare, deosebire, distincţie netă între mai multe elemente. 2. diferenţiere restrictivă de drepturi pentru o parte a populaţiei unei ţări, pentru o organizaţie sau pentru unele ţări faţă de altele”. Dacă e să ne luăm strict după această definiţie dată de dicţionarul explicativ al limbii române şi dacă ne gândim la istoricul relaţiilor dintre romi şi timişoreni, dar şi în relaţie cu mediul exterior oraşului, tindem să combatem explicaţia cuvântului atât de uzitat pentru a fi „politically corect”. Ţiganii au parte, dacă ne referim numai la Timişoara, de un festival destul de apreciat dedicat lor, tradiţiilor şi artelor lor. Ei au parte nu doar de locuinţe impunătoare în centrul oraşului şi de maşini de lux, au parte şi de libertatea de a călători, de a obţine locuri de muncă, de funcţii sau a de lucra în instituţii publice, pot obţine fonduri europene, pot studia fără a plăti taxe.
La fel ca restul populaţiei, „gagii”, cum îi poreclesc ţiganii pe români, au parte de „elemente” bune şi de „elemente” rele. Ca în orice rasă. Fiecare are aceleaşi drepturi, în Timişoara, în România, în Europa şi, teoretic, oriunde. Totuşi, din fiecare etnie se disting cazurile care pot să ajungă să-i facă de râs pe semenii lor. Atunci, eticheta este aplicată imediat. În episodul III al serialului pornit de „Opinia Timişoarei” vom aborda şi alte cazuri în care romii au creat probleme în Timiş, dar avem şi opinii ale reprezentanţilor etniei, precum şi cazul romilor timişoreni evacuaţi din Franţa.
citeste mai mult

Topul deputaţilor absenţi şi topul silitorilor

Autor: Oana Adamescu, Ciprian Voin (oana.adamescu@opiniatimisoarei, ciprian.voin@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 11

Deputatul liberal Claudiu Ţaga este „chiulagiul şef” între cei zece deputaţi pe care noi, timişorenii, i-am trimis în Parlament ca să ne reprezinte interesele. Acesta a lipsit la 40% din totalul voturilor exprimate în Camera Deputaţilor la jumătatea mandatului. Acesta e urmat îndeaproape de  Valeriu Tabără, deputat al puterii, care a lipsit la 39 la sută din voturile din Camera Deputaţilor. Dacă Tabără compensează absenţele prin faptul că are cele mai multe propuneri legislative, 94 la număr, Ţaga „se afundă” şi mai mult, dacă  facem un top al celor mai cheltuitori parlamentari: acesta a cheltuit, din bani publici, cu cazarea, transportul, telefonul şi cu salariile consilierilor, peste 140 de mii de euro. La polul opus, dacă luăm în considerare prezenţa şi cheltuielile, se află doi deputaţi ai puterii: Gheorghe Ciobanu, care are o prezenţă de 99 la sută, şi Ştefan Drăgulescu care a cheltuit cel mai puţin, doar 91 de mii de euro. În paginile 2-3 puteţi citi pe larg despre activitatea deputaţilor de Timiş, dar şi reacţiile acestora, în unele cazuri, de-a dreptul penibile.
citeste mai mult

Spitalele Timişoarei, pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Autor: Oana Adamescu (oana.adamescu@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 1

Descentralizarea spitalelor timişorene cauzează „leziuni interne” la nivelul autorităţilor locale, pe lângă bătaia de cap cu protocoalele, patrimoniul, numirea comisiilor de administraţie, dar şi a altor operaţiuni birocratice, marea „bubă” la orizontul bugetar se întrevede a fi de ordinul milioanelor de euro. Deşi primăria s-a opus iniţial preluării unităţilor spitaliceşti până ce ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, nu-şi va ţine promisiunea normativă de a asigura plata arieratelor înregistrate până la 31 mai, mica „răzvrătire” nu a ţinut mult, următorul plen urmând a parafa toate protocoalele. Deşi tentaţia numirii manageriatelor şi gestionării fondurilor pare destul de atrăgătoare, cu totul apolitică şi la fel de „nemirositoare” ca şi banii, totuşi, noii „copii înfiaţi” ai primăriei au acumulat până la ora actuală datorii de aproape 4,5 milioane de euro...
citeste mai mult

În „era Ciuhandu”, Primăria a alocat drumurilor doar 6 % din venituri

Autor: Ciprian Voin (ciprian.voin@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 0

72,9 milioane de euro. Atât a investit primăria în ultimii 13 ani în drumurile din oraş. Poate la început vi se pare că este vorba despre o sumă mare. Totuşi, dacă stăm şi analizăm, ea nu mai pare atât de mare, ba chiar devine derizorie pentru un oraş cu pretenţii de 5 stele...

Astfel, dacă luăm în considerare că, potrivit directorului de la direcţia fiscală a primăriei, Adrian Bodo, în ultimii 13 ani, în medie, în fiecare an, primăria a dispus de un buget de investiţii de aproximativ 100 de milioane de euro (suma reprezintă banii pe care primăria hotărăşte cum îi foloseşte, bugetul local fiind mult mai mare, cuprinzând şi banii care vin de la guvern cu dedicaţie specială, cum ar fi cei pentru salariile profesorilor), rezultă că în ultimii 13 ani, administraţia Ciuhandu a putut să folosească după cum a vrut nu mai puţin de 1,3 miliarde de euro. Din această sumă fabuloasă, în „era Ciuhandu” s-au investit în drumurile din oraş doar 6 procente.

Colterm în pragul falimentului

Autor: Oana Adamescu, Ciprian Voin (oana.adamescu@opiniatimisoarei, ciprian.voin@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 12

Primăria încearcă din nou să scumpească gigacaloria, asta după ce anul trecut a mai avut o tentativă, nereuşită, de a o scumpi cu 15%. De data aceasta, preţul pe care executivul primăriei vrea să îl plătim pentru fiecare gigacalorie cosumată este cu 22 de procente mai mare, şi anume 207 lei, faţă de 162 de lei cât este în prezent. Potrivit conducerii societăţii de termoficare, în situaţia în care această majorare nu va fi aprobată de consiliul local, Colterm va falimenta. Asta pentru că, atât primăria, cât şi guvernul nu au virat în conturile societăţii, în ultimii ani, toate sumele necesare sub formă de subvenţii, sume care trebuie să acopere diferenţa dintre preţul de producţie care este de 312 lei şi preţul de facturare către populaţie, 162 de lei.
Vezi galerie foto citeste mai mult

Monumentul neputinţei Administraţiei Ciuhandu (II)

Autor: Oana Adamescu, Ciprian Voin (oana.adamescu@opiniatimisoarei, ciprian.voin@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 17

De mai bine de 7 ani, administraţia Ciuhandu se chinuie, fără succes, să reabiliteze Parcul Copiilor. Motivele invocate de executivul Primăriei sunt multe: ba că un proiect a fost oprit de fostul prefect Ovidu Drăgănescu care l-a atacat în contecios administrativ, ba că nu s-au găsit investitori interesaţi de un parteneriat public privat, ba că cel mai bine ar fi totuşi să fie un proiect finanţat din bugetul local.

În spatele acestor motive oficiale stă, de fapt altul: şefii din două direcţii ale primăriei s-au certat pe marginea acestui obiectiv: Vasile Ciupa de la Mediu şi Aura Junie de la Dezvoltare. Asta după ce parcul a reprezentat mărul discordiei într-o altă celebră dispută din adminsitraţa locală, dintre Vasile Ciupa şi Andrei Drăgilă, directorul de la Horticultura, care avea în administrare Parcul la vremea închiderii lui de către OPC în anul 2004. În tot acest timp, cei care suferă sunt copiii care nu au un loc de joacă şi respectiv părinţii şi bunicii lor, care deşi îşi plătesc la timp impozitele, nu au unde să îşi plimbe copiii. Dincolo de nepăsarea executivului, un lucru e cert, nici de 1 iunie 2010, cei mici nu vor putea să se joace în Parcul Copiilor. Poate în 2011? Sau 2012, când va fi an electoral?

Administraţia Ciuhandu girează, de ani buni, aceeaşi directori la societăţile primăriei

Autor: Oana Adamescu, Ciprian Voin (oana.adamescu@opiniatimisoarei, ciprian.voin@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 15

Luna viitoare administraţia locală scoate la concurs 4 posturi de directori la Societăţile unde consiliul local este acţionar majoritar. Este vorba despre Drumuri Municipale (SDM), Administrarea Domeniului
Public (ADP), Horticultura şi Pieţe. Actualii directori ai acestor societăţi sunt şi singurii care au ocupat vreodată aceste funcţii: Cornel Bota este director la drumuri din 1994, Liviu Barbu la ADP din 1998, Victor Ştefan la Pieţe din 1993 şi Andrei Drăgilă la Horticultura din 1991. În paginile 2-3 puteţi citi despre averile strânse de cei patru şi despre performanţele societăţilor sub conducerea lor. Dincolo de aceste date statistice, un lucru e clar, toţi şi-au manifestaat dorinţa de a se „înhăma” din nou la un mandat. Eu unul m-am cam săturat. La fel cum m-am săturat de întreaga administraţie Ciuhandu. Dumneavoastră nu?
citeste mai mult

Rezultatul retrocedărilor: 17 şcoli şi 4 secţii de spitale sunt pe cale să rămână fără sedii

Autor: Aurora Margeanu (aurora.margeanu@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 3

În judeţul nostru sunt 80 de unităţi şcolare (şcoli şi grădiniţe) ale căror clădiri fac sau au făcut obiectul retrocedării. În Timişoara, riscă să rămână fără sedii 17 şcoli şi 7 grădiniţe. Multora le-au expirat „cei cinci ani de graţie” prevăzuţi de lege, altora urmează să le vină scadenţa anul acesta sau anul viitor. Cei care conduc destinele învăţământului în Timiş susţin că ştiu că situaţia este gravă, dar spun că au „mâinile legate”. Situaţia nu este mai roz nici în sistemul sanitar: patru secţii de spitale ar urma să fie evacuate.

Liber la contrabandă. Ţigările şi alcoolul revin în magazinele „dintre vămi”

Autor: Gheorghe Ilas (gigi.ilas@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 2

Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti de a suspenda executarea Ordinului nr. 202/12.02.2010 al Ministerului Finanţelor Publice, care interzice comerţul cu băuturi alcoolice şi ţigări în magazinele duty-free, a readus forfota în punctele de frontieră de la graniţa cu Serbia.

În ciuda filtrelor de poliţie şi gardă financiară care păzesc cu străşnicie ieşirea din Vama Moraviţa, judeţul Timiş, clanurile de interlopi care controlează traficul cu ţigări şi-au făcut, deja, apariţia în zona verde dintre cele două puncte de frontieră, semn clar că mecanismele contrabandei au fost repuse în funcţiune. Zilnic, cărăuşii aflaţi în strânse legături cu angajaţii poliţiei şi ai vămilor introduc în ţară, ilegal, sute de baxuri de ţigări netimbrate, plătind şpăgi cuprinse între 3 şi 5 euro pentru fiecare cartuş.

30.000 euro pe zi pentru spaţiile verzi din Timişoara

Autor: Oana Adamescu, Ciprian Voin (oana.adamescu@opiniatimisoarei, ciprian.voin@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 16

30.000 de euro pe zi. Atât a prevăzut executivul primăriei că ar trebui să cheltuie în fiecare zi în  următorii 3 ani pentru întreţinerea spaţiilor verzi din oraş.  Asta presupune plantări de arbori, arburşti , gard viu, gazon şi flori, cosit, tăieri de corecţie la arbori, udarea lor şi curăţarea frunzelor moarte. Poate că suma nu vi se pare mare la prima vedere. Ce mai reprezintă 30 de mii de euro?, veţi spune... Vă reamintesc, totuşi că această sumă se vrea a fi cheltuită în fiecare zi! Adică ieri 30 de mii de euro, azi 30 de mii de euro, mâine 30 de mii de euro, şi tot aşa timp de trei ani...

Fabrica de anvelope Continental a primit autorizaţie de mediu

  Opinii: 1

Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş a anunţat că a decis să aprobe cererea de acordare a autorizaţiei de mediu pentru fabrica de anvelope Continental AP din Timişoara. Totuşi, autorităţile de mediu au impus un program de conformare şi luarea unor măsuri pentru soluţionarea problemelor de miros, semnalate de cetăţenii din zonă de ani de zile.
citeste mai mult

Banii publici - împărţiţi între estetică şi util

Autor: Oana Adamescu (oana.adamescu@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 5

Bugetul local al Timişoarei este drămuit în fiecare an şi împărţit cu înţelepciune administrativă lucrărilor edilitare atât de necesare şi vitale unui oraş de anvergura unei capitale cu pretenţii occidentale de judeţ. Deşi am crede că într-un oraş ca Timişoara ar abunda firmele autohtone, cu forţa şi dotările necesare pentru a participa la licitaţiile publice organizate de Primăria Municipiului Timişoara, doar o mână de societăţi se înscriu de fiecare dată la licitaţii, astfel că, din 231 de licitaţii consemnate în anul 2009, 25% au avut un singur ofertant.

Un număr de 58 de contracte au fost atribuite pe modelul singurul venit, întotdeauna servit. Totuşi, acesta este un lucru bun, deoarece, într-o analiză similară realizată pentru anul 2008, a reieşit că mai mult de o treime (67 din 219 contracte) au avut un singur ofertant la licitaţia organizată.

Liber la demolarea blocurilor dintre case!

Autor: Ciprian Voin (ciprian.voin@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 3

A luptat cu morile de vânt şi le-a oprit! Este vorba despre Asociaţia Proprietarilor din Zonele Rezidenţiale din Timişoara (APZR), care a reuşit să anuleze două hotărâri ale Consiliului local care permiteau dezvoltatorilor imobiliari să construiască blocuri printre casele din zonele rezidenţiale ale oraşului. Mai mult chiar, asociaţia a reuşit să impună mai multe modificări în noua lege a urbanismului, astfel că posibilităţile dezvoltatorilor de mai ridica blocuri ca cel din imagine pe lângă case sunt reduse foarte mult.

De ce aleg marii investitori România?

Autor: Oana Adamescu (oana.adamescu@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 5

Marile companii precum Smithfield sau Continental au ales România pentru a deschide fabrici pentru că aici pot să facă ce vor. Alegerea nu are nicio legătură cu lobby-ul făcut de politicienii care se bat în piept cu mari realizări în acest domeniu. Demonstraţia ce stă în spatele afirmaţiei mele este foarte simplă şi, cel puţin în cazul Continental am mai făcut-o, aşa că nu insist asupra ei. Spun doar că fabrica de anvelope a primit autorizaţie de mediu chiar dacă oamenii din zonă au trimis mii de sesizări şi petiţii prin care arătau să sunt deranjaţi de mirosul degajat în procesul de producţie. Mai mult, chiar acum fabrica se şi extinde.

TIMIȘOARA MEA! Traficul rutier sufocă Timişoara

Autor: Ciprian Voin (ciprian.voin@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 22

SEMAFOARELE DIN TIMIŞOARA - O AFACERE DE PESTE 5 MILIOANE DE EURO

Managerul societăţii Rosign, firma care se ocupă de instalarea semafoarelor şi a semnelor de circulaţie, Dan Văcaru, este membru în Comisia de Circulaţie din cadrul primăriei. Acest for aprobă tot ceea ce înseamnă semnalizare rutieră în Timişoara. Cu alte cuvinte, în şedinţele comisiei de circulaţie, membrul comisiei Văcaru, îi dă de lucru, pe bani grei (e vorba de milioane bune de euro), managerului Văcaru de la Rosign. Parcă nu sună tocmai bine?!