TIMISOARA. Cine solicita azil in Romania si de ce, care este diferenta dintre statutul de solicitant de azil si refugiat si alte detalii ofera, intr-un interviu acordat www.opiniatimisoarei.ro subcomisar Filimon Pitea, directorul Centrului Regional de Cazare si Proceduri pentru Solicitantii de Azil – Timisoara.
Inainte de 1989, Romania era o tara care furniza solicitanti de azil si refugiati. Iata ca dupa 20 de ani am inceput sa fim cautati de catre solicitantii de azil. Cat de atractivi am devenit din acest punct de vedere?
Nu va pot spune in totalitate din ce consta motivul atractiei acestor cetateni straini. Eu cred ca ne aflam intr-o situatie in care Romania a avansat mult din punct de vedere al legislatiei. Legislatia aparuta in 2006 cu privire la drepturile solicitantilor de azil si ale refugiatilor sau a persoanelor care au o forma de protectie este una relativ noua, care incorporeaza directive europene in acest domeniu, o legislatie care favorizeaza si asigura garantia accesului la procedura de azil pentru toti acei straini care solicita o forma de protectie din partea statului roman. In toata lumea exista niste fluxuri migratorii, in special incepand cu primavara anului trecut. In nordul Africii au loc niste miscari sociale care au generat un val de migranti catre Europa, bineinteles ca noi nu puteam fi ocoliti, mai ales ca suntem un stat membru al UE, astfel ca, in momentul de fata chiar inregistram un flux ridicat de cereri de azil in comparatie cu anii anteriori. Nu pot sa afirm cu certitudine daca aceste persoane tinesc efectiv Romania sau pur si simplu ne interpunem pe acest traseu.
Cine sunt cei care pot solicita azil?
Nu sunt mai multe tipuri de persoane, sunt acei cetateni straini care reclama o persecutie din partea autoritatilor statului sau ale unor alti agenti nestatali in tarile lor de origine, motiv pentru care ramanerea lor in tarile lor de origine ar putea costitui o lipsa de siguranta, un motiv de persecutie si atunci solicita protectia altui stat. Aceste persoane trebuie sa aiba motive care sa fie stabilite in comisia de la Geneva din 1951. Pe scurt, criteriile tin de nationalitate, rasa, apartenenta politica sau la un anumit grup social, si sex.
Cum se analizeaza sau cum se probeaza daca acele persoane sunt persecutate, cum se acorda acest statut?
Pentru a fi recunoscut ca refugiat sau pentru a primi o forma de protectie sau alternativa de protectie subsidiara, orice cetatean strain trebuie sa probeze ca acest temeri sunt intemeiate. Ele sunt in stransa legatura cu actiunile pe care le-ar fi desfasurat tara lor de origine, ca probleme lor sunt reale. La randul nostru, avem oameni specializati, care conduc un un interviu cu solicitantii si realizeaza o documentare cu privire la situatia din tara respectiva si pe baza unor proceduri specifice se poate ajunge la o concluzie prin care unei persoane ii sunt recunoscute aceste probleme si apoi recunoscut ca refugiat si i se acorda protectia solicitata.
Care este procentul de acceptare din numarul total de solicitari?
Este un numar foarte redus. Dovada faptului ca majoritatea cetatenilor straini care migreaza spre Europa in ultimul timp au la baza motive economice. Ceea ce nu se inscrie in cele cinci motive care fac parte din conventia de la Geneva in ceea ce priveste statutul refugiatilor. Prin urmare rata de admisi este de sub 5 procente. Este ceva firesc sa migreze din motive economice spre alte state. Asa cum am facut-o si noi romanii inainte de 1989, dupa cum bine ati spus si dumneavoastra.
Ce se intampla in conditiile in care i se respinge acea solicitare unui cetatean strain?
In cazul in care procedura de azil se finalizeaza fara a se acorda o forma de protectie acelui cetatean strain i se pune in vedere faptul ca trebuie sa paraseasca teritoriul Romaniei intr-un numar de zile. Avand aceasta optiune si posibilitatea de a se intoarce in tara sa de origine pe cont propriu, fie prin intermediul unor organizatii non-guvernamentale care asigura repatrierea voluntara in statul de origine, in caz contrar urmand a fi returnat sub escorta in sala de origine.
Care este diferenta dintre statutul de solicitant de azil si refugiat?
Solicitantul de azil este cetateanul strain care si-a manifestat vointa de a solicita o forma de protectie din acel moment si pana la finalizarea cererii sale, se defineste ca este solicitant de azil. In finalul acestei proceduri, daca acesti cetateni au beneficiat de o procedura de protectie printr-o hotarare administrativa sau in etapa judiciara in instanta, trece in categoria persoanelor cu o forma de protectie. Fie refugiat, fie persoana cu protectie subsidiara.
Toti cei care solicita azil sunt cazati aici la Centru?
Nu toti. Centrul nostru este un centru deschis care ofera cazare pe baza unei cereri de cazare celor care nu isi permit sa locuiasca sau sa obtina o resedinta in oras sau in alta parte. Este o forma de asistenta.
Ce le oferiti refugiatilor? Care sunt acele forme de protectie de care vorbeati adineauri?
In prezent sunt doua forme de protectie: statutul de refugiat si protectia subsidiara. Protectia subsidiara presupune acordarea acelorasi drepturi ca ale unui refugiat, nu este limitata in timp, insa exista o diferenta. Daca o persoana nu se califica pentru a fi recunoscuta ca refugiata pentru acele cinci criterii, exista riscuri. Ca fiind returnat in tara de origine sa fii expus unui risc major asupra vietii, condamnarea la moarte, tratamente inumane, tortura, sau punerea vietii in pericol din cauza unui conflict armat, poate fi acordata aceasta forma de protectie. Diferenta este ca atunci cand motivele care au incetat sa existe pentru recunoasterea sau acordarea acestor forme de protectie, poate sa inceteze. Din punctul de vedere al drepturilor de care se bucura aceasta persoana nu exista nici o diferenta.
Care sunt aceste drepturi?
Dreptul de a avea acces la piata fortei de munca, dreptul de a avea o resedinta, dreptul de a avea documente, drept la vot, dreptul de a avea acces la educatie, dreptul de a avea o religie, de a-si educa copiii, dreptul de a avea propriile afaceri, de a avea o proprietate, documente de calatorie, inclusiv pasaport, dreptul de a participa la programe de integrare, in mare, aproape toate drepturile de care beneficeaza orice cetatean.
Ce activitati au cei care locuiesc aici?
Daca vorbim de solicitantii de azil, ei nu au dreptul la munca, cu o singura conditie, sau un amendament. Daca din momentul depunerii cererii si trece un an de zile si nu au fost solutionate, dupa un an de zile el dobandeste dreptul de a avea acces pe piata fortei de munca. in rest, au dreptul de a ramane pe teritoruiul Romaniei pana la finalizarea procedurilor de azil, dreptul de a fi cazati in centrul nostru, dreptul de a beneficia de o anumita asistenta sociala, inclusiv un ajutor financiar minim, in cuantum destul de redus fiind date conditiile actuale. 3,6 lei pe zi se dau. Are dreptul de a avea acces la un interpret pe toata perioada de azil, poate fi reprezentat de un avocat, dreptul de a fi asistat de reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale.
Daca ne referim la statutul de solicitant de azil, ma refer la cei care locuiesc aici la dvs, pot avea dreptul la educatie daca sunt minori?
Sigur ca da, minorii, au acces la programe de invatamant, in primul an pentru a invata limba romana, indiferent de forma de sedere. Au dreptul de a parasi centrul cu conditia de a se intoarce pana la orele 22:00, trebuie sa respecte un regulament de ordine interioara, dreptul de a isi prepara hrana, ei nu primesc mancare gatita de la noi, au acces la bucatarie.
Si daca nu muncesc, din ce traiesc?
Cum spuneam, din acel ajutor minimal, gatesc in comun, mai primesc ajutoare de la asociatii si organizatii neguvernamentale, prietenii, rudele, le pot transfera venituri, fonduri, resurse. Nu toti sunt lipsiti complet de resurse, unii dintre ei revendica acele probleme de persecutie, acesta este motivul pentru care unii dintre ei se afla in proceduri si nu neaparat nevoile materiale. Ele pot fi asociate sau pe plan secundar.
In ultimele luni sau poate chiar ani am asistat la un fenomen foarte interesant si anume acela al transfugilor. Sunt foarte multi care sunt prinsi de Politia de Frontiera si din cate am inteles toti ajung la dvs. Ei ce statut au?
Noi nu ne putem pronunta cu privire la nevoile individuale ale fiecaruia. Putem face o analiza sau un studiu avand in vedere numarul in raport cu persoane care au aplicat la proceduri de protectie si rezultatul cererilor de azil. Exista aceasta obligatie a autoritatilor de a oferi procedura de azil si acelor straini care au intrat in mod fraudulos in Romania. Toti cetatenii pot sa aiba cetatenie, trebuie sa li se dea acest acces, indiferent daca au intrat sau nu fraudulos pe teritoriul tarii.
Exista si un centru de urgenta pentru refugiatii care vin din tarile unde au loc conflicte armate, cum ar fi Irak, Libia, si asa mai departe. Pentru ei, Romania este o escala spre Europa. Sunt printre ei si oameni care vor sa ramana aici?
Despre centrul de tranzit in regim de urgenta din Timisoara, care s-a infiintat in baza legii 291/2008, centrul care a fost rezultatul unui acord intre Guvernul Romaniei, inaltul Comisariat pentru refugiati si Organizatia Interantionala pentru migratie, pot sa va spun ca are un rol extrem de important si Romania a avut foarte mult de castigat din punct de vedere al imaginii din motivul infiintarii acestui centru pe teritoriul tarii, recunoscandu-i-se contributia alaturi de alte state europene in aceste eforturi co,mune de a salva persoane care sunt in protectie internationala. insa, despre acest centru, nu as vrea sa detaliez, intrucat acordul stipuleaza ca mesaje centrului sa fie transmise de catre toti cei 3 parteneri sau sa fie avizati in prealabil toti cei 3 parteneri. Va pot spune insa ca functioneaza bine, de doi ani, aici nu sunt persoane care se vor decide daca sa ramana sau nu in Romania ci sunt persoane care fac parte dintr-un program si nu pot iesi din el, se cunosc destinatiile lor si sunt recunoscuti ca refugiati de catre inaltul Comisariat pentru refugiati si problema tine de timp si poate se modifica si locatia pe ultima suta de metri.
Cate cereri aveti in momentul de fata, sau cate ati procesat de la inceputul anului, in comparatie cu alti ani?
Am inregistrat la inceputul anului aproape 600 de cereri. Numarul mare de solicitanti de azil pe care noi l-am inregistrat a condus la situatia in care nu puteau fi procesate in totalitate, aici pe plan local si atunci am facut demersurile catre Conducerea Oficiului Roman pentru Migrari pentru a dispune transferul lor spre alte locuri. Anul trecut am inregistrat 1.459 de cereri. Procentul celor care primesc azil este de sub 1%.