Municipiul Timisoara este subiect de studiu pentru 8 universitati europene care cerceteaza motivele pentru care orasele se depopuleaza. In primii 18 ani dupa revolutie, Timisoara a inceput sa sufere de acest fenomen.
Conferintele clubului Rotaract din Timisoara au continuat, sambata dimineata, cu al doilea eveniment de acest gen, tema fiind „Impactul mediului construit asupra psihicului social”. Conferintele sunt dedicate procedurilor necesare pentru ca Timisoara sa devina capitala culturala europeana in 2020, iar intalnirea de astazi a fost a doua dintr-un ciclu de sase evenimente.
Bogdan Nadolu, sociolog la Universitatea de Vest, a vorbit despre aspectul antropologic al orasului, Timisoara fiind un loc unde nu exista temeri de schimbare si asta datorita traditiilor multietnice si multiculturale. Demografia este un aspect de luat in considerare, mai ales ca este un trend national. „Exista un program dedicat analizei guvernarii urbane in conditii de depopulare. S-a format un consortiu din 8 universitati europene printre care si Universitatea de Vest. Timisoara este pe lista studiilor de caz, dar este si un pol de crestere, ceea ce este paradoxal si confuz. In 18 ani s-a pierdut 14% din populatie”, a spus Nadolu. Conform statisticilor, din 1990 pana in 2008 populatia a scazut cu 50.000 de persoane, minimul fiind atins in 2007, cand Timisoara avea 301.000 locuitori.
„Timisoara a devenit atractiva pentru persoane din multe regiuni ale tarii, dar este, totodata, si un punct de plecare pentru tari din Europa, SUA si Canada. In perioada 1994 – 2007, 11.684 timisoreni au parasit Romania, in timp ce doar 2-763 straini s-au stabilit in oras”, a mai spus sociologul.
Specialistii estimeaza ca pe fondul mediatizarii intensive a crizei, natalitatea va fi din nou in regres. Populatia tanara a orasului a scazut de la 27,7% in 1990 la 17,3% in 2009, iar in perioada 1992-2007, numarul deceselor a fost constant mai mare decat numarul nasterilor.
Subrurbanizarea este unul din principalele cauze ale depopularii. Timisoara a fost un oras ingramadit, cu o densitate a populatiei foarte mare, 12 mp/locuitor in 1990. „Am auzit ca se dorea sa se ajunga la 8 mp de persoana. In 2007, suprafata a crescut la 17 mp, prin construirea de noi suburbii”, a mai precizat sociologul.
Populatia in comunele suburbane a crescut cu 5.774 locuitori permanenti, adica 1,64 la suta din populatia Timisoarei. Cei mai mult stau in Sacalaz – circa 7.000, comuna urmata de Giarmata, cu peste 6.000 locuitori. „Este o dovada ca locuitorii s-au revarsat dincolo de marginile orasului si asta inseamna ca s-a decongestionat orasul, dar se ridica noi promovari pentru administratia locala. Initierea programului de candidatura la titlul de Capitala Culturala Europeana ar putea viza actiuni si masuri punctuale pentru dezvoltarea durabila a zonei metropolitane, de includere functionala a noilor suburbii”, a concluzionat Bogdan Nadolu.
___________________________________________________________________
Timisoara pustie, intr-o dimineata din 2008, de Paste
