TIMISOARA. Daca ar exista o istorie a celor mai teribile executii din istorie, cu siguranta cea a lui Gheorghe Doja ar trebui sa isi faca loc intre atrocitati. Nobilul, care era de origine secui, nascut in zona Covasnei din zilele noastre, a condus rascoala de la 1514, a fost aproape chiar sa cucereasca cetatea Timisoarei, dar a sfarsit insa teribil sub zidurile acesteia.
Povestea atacului asupra cetatii Timisoarei isi are insa radacinile in primavara lui 1514, cand papa Leon al X-lea cheama crestinatatea la o cruciada antiotomana, promitand eliberarea iobagilor, daca acestia se alaturau armatei ce ar fi trebuit sa dea piept cu otomanii. Astfel, langa Pesta s-au strans aproape 70.000 de tarani dispusi sa se sacrifice pentru libertate. Nobilii, suparati ca nu mai au forta de munca pe mosiile lor, au inceput sa comita tot felul de atrocitati impotriva taranilor ramasi acasa, iar acestea au ajuns si la urechile celor care faceau parte din oastea ce urma sa plece in Cruciada.
Astfel, Gheorghe Doja si armata sa au intors armele impotriva nobilimii si s-au indreaptat spre Cenad si Nadlac. Armatele taranesti cuceresc cele doua puncte importante, il prind pe episcopul Nicolae Csaki, pe care il si ucid, in timp ce comitele Stefan Bathory reuseste sa scape si fuge in Transilvania sa ii ceara ajutor lui Ioan Zapolya.
Doja se indreapta apoi spre Timisoara, incercand sa cucereasca cetatea, aparata de Istvan Bathory si nobilimea din Banat.
„Doja si-a instalat tabara pe campul Ulicia, situat in apropierea cartierului Fabric de astazi. Planul era sa atace cetatea dinspre Palanca Mica, o zona mai slab fortificata, fiind aparata mai mult de apele raului Bega, pe care Doja dorea sa-l elibereze prin saparea unui canal care sa devieze apele. Pana la urma acest plan a fost dejucat, rasculatii fiind nevoiti sa gandeasca un atac frontal. Dupa zile de lupta, populatia orasului, tot mai nemultumita, a cerut capitaniei sa predea cetatea. Cand se parea ca ostirea de tarani a lui Doja va birui, in ajutor a sosit armata condusa de Janos Zapolya, voievodul Transilvaniei„, se arata in volumul „Calendar timisorean. File din istoria orasului’ scris de Zoltan Kovacs.
Interventia voievodului transilvanean avea sa fie una hotaratoare, iar oastea lui Gheorghe Doja a fost infranta. Liderul rascoalei, impreuna cu fratele sau si alti comandanti au fost de asemenea capturati.
Executia lui Gheorghe Doja
Gheorghe Doja si comandantii sai nu si-au primit pedeapsa imediat, ci dupa 5 zile. Rasculatii ucisesera peste 400 de nobili, iar pedeapsa a fost una de o cruzime inimaginabila.
Primul care a fost executat a fost insa fratele lui Gheorghe Doja, cel care a fost decapitat de calau, iar corpul i-a fost impartit in trei. Pe liderul razboiului l-a asteptat o soarta mai groaznica.
„Legat cu lanturi inrosite in foc, Doja a fost urcat pe un tron de fier, de asemenea inrosit in foc. In mana i s-a pus un sceptru incins, iar pe cap o coroana incinsa, faurita dintr-un fier de plug. “Dar el, cu o indarjire demna de admirat n-a scos nici un suspin, nici o lacrima, nici un geamat. El nu s-a ingrozit de o asemena moarte crancena”, ar fi spus un adversar al rasculatilor. Parti din trupul sfartecat de clestii calaului au fost date tovarasilor sai infometati, care au refuzat, preferand moartea in chinuri, trasi in teapa. Oribilul spectacol nu s-a terminat insa aici: calaii au strivit membrele si vertebrele de la gatul cadavrului lui Doja, dupa care l-au decapitat si l-au taiat in patru. Cele patru parti ale corpului sau au fost expuse, spre luare aminte, la Buda, la Pesta, la Belgrad si la Oradea. Capul sau a fost trimis de Zápolya judecatorului-sef al Seghedinului, Balázs Pálfy, apropiat al lui Doja„, scrie stiriletransilvaniei.ro.
Bineinteles, taranii inrolati in oastea ce urma sa plece in cruciada nu au fost eliberati, insa au existat si consecinte pentru regatul maghiar. La 12 ani de la executia lui Gheorghe Doja, otomanii i-au atacat pe maghiari. Taranii au refuzat sa mai lupte in trupele ce se opuneau turcilor, care au invins la Mohacs si au cucerit Ungaria.
La 38 de ani de la rascoala lui Gheorghe Doja, Timisoara avea sa cada si ea in mainile otomanilor, care au ramas pe aceste meleaguri 164 de ani.
Ce ne aminteste astazi de Gheorghe Doja la Timisoara
Liderul rascoalei de la 1514 are in Timisoara o strada care ii poarta numele si care are 952 de metri, conform dictionarului explicativ al strazilor de pe site-ul Primariei Timisoara. Strada face legatura intre Bulevardul 16 decembrie 1918 si Piata Nicolae Balcescu.
In Timisoara, in zona Pietei Plevnei se afla si Parcul Gheorghe Doja, in care este amplasata si o statuie de bronz a fostului nobil, realizata in 1977 de Andrei Szobotka.
