‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Vasile Botezatu, edilul cu doua mandate in timpul carora a pornit construirea Complexului Studentesc

TIMISOARA. S-au nascut aici sau au venit din alte parti, insa si-au pus toata maiestria si priceperea in slujba Timisoarei si a locuitorilor ei si au transformat orasul de-a lungul anilor dintr-o cetate medievala intr-o asezare moderna care a scris pagini insemnate in istoria Europei.

Opiniatimisoarei.ro continua ‘CAMPANIA ‘PRIMARI CU CARE NE MANDRIM’ si va invita sa ii cunoasteti
mai bine pe cei mai reprezentativi edili care au condus capitala Banatului in cei peste 300 de ani de la eliberarea de sub dominatia otomana. Veti afla lucruri inedite despre primari cu viziune si devotament care au iubit nespus Timisoara, care au carmuit-o cu intelepciune, au inzestrat-o, au ingrijit-o si reprezentat-o cu demnitate in fata lumii.

Timp de mai multe saptamani va aratam reusitele unor primari care au condus destinele Timisoarei.

De aceasta data il aducem in fata dumneavoastra pe Vasile Botezatu, primar cu doua mandate scurte, primul chiar dupa Al Doilea Razboi Mondial. In vremea sa s-a dezvoltat transportul in Timisoara, s-a modernizat iluminatul stradal si s-a inceput construirea caminelor din Complexul Studentesc.

Vasile Botezatu era inginer de profesie. Al doilea primar al Timisoarei dupa razboi, el i-a urmat in scaunul de edil lui Iosf Petric.

Prima mare reusita din primul mandat al noului primar este darea in folosinta a liniei de tramvai ce lega cartierele Mehala si Ronat. A fost prima extindere a liniei de tramvai dupa Al Doilea Razboi Mondial. Construirea ei trebuia sa dureze 9 luni, insa datorita implicarii timisorenilor, care au lucrat ca voluntari, a fost gata in 15 aprilie 1948.

„Lucrarile la linia spre Ronat au inceput la data de 7 ianuarie 1948, constructia fiind prevazuta a se
termina in timp de 9 luni. In realitate a fost finalizata dupa doar 3 luni, in 15 aprilie. In data de 28 aprilie a fost meeting pentru inspectie si inaugurare, iar in ziua de 29 aprilie 1948 linia tramvaiului de Ronat a fost inaugurata… Deoarece linia dintre P-ta Libertatii si Balta Verde era linie simpla, cuprinzand doar deviatorul de la Cl. Circumvalatiunii, vagonul de pe linia 8 trebuia sa plece imediat in urma unei garnituri de pe linia 4, pentru a nu se perturba traficul celor doua trasee. La fel se intampla si la intoarcere, cand vagonul de Ronat astepta la Balta Verde un tramvai care venea din Mehala, pentru a-l urma pana in P-ta Libertatii„,
scrie ratt.ro.

La cateva zile dupa ce a fost finalizata aceasta linie de tramvai, urma sa se inregistreze si o premiera a mandatului lui Botezatu. Pe strazile din Timisoara apareau primele agente de politie, care lucrau la circulatie.

In 19 iunie primarul Botezatu participa la inaugurarea primului teatru in aer liber din Timisoara, care a fost construit prin munca voluntara in Parcul Rozelor si care avea o capacitate de 2000 de locuri.

Doua luni mai tarziu are loc si inaugurarea Aeroportului Centrului Sportiv de la Timisoara, cu un mare miting aviatic, la care participa 15.000 de oameni.

La sfarsitul anului 1948, in timpul mandatului sau, cladirea Liceului Piarist din Timisoara intra in
administrarea Institutului Politehnic, iar transformarile din invatamantul timisorean continua in mandatul
sau si in 1949. Mai intai, in 7 februarie, ia nastere Institutul Superior de Arta, pentru ca aproape o luna mai
tarziu sa ia fiinta Scoala primara de stat de limba idis.

In prima parte a anului la Timisoara apare si un Teatru de Papusi, care isi incepe activitatea in martie, insa primele spectacole au avut loc abia o luna mai tarziu.

„In sala fostului cinematograf Pinochio isi incepe activitatea Teatrul de papusi Piparus. Inaugurarea noii locatii are loc in 24 aprilie, cu spectacolele ‘Piparus si masina infernala’ si ‘Cenusareasa„, se arata in volumul Din cronologia judetului Timis.

Tot in timpul primului sau mandat, la Opera de stat are loc serbarea festiva in cinstea primelor detasamente de pionieri. In 7 scoli ale orasului 200 de elevi devin pionieri dupa modelul sovietic.

Toamna lui 1949 aduce alte evenimente importante pentru primarul Botezatu. Mai intai, sub administratia sa incepe construirea Institutului Pedagogic de la Timisoara, pentru ca in 19 septembrie sa fie gata Gara Mare a orasului.

„La ora 13.02, locomotiva 50.434 condusa de Vasile Lupu, mecanic, si Pavel Ionescu, fochist, aduce in Gara Mare trenul de marfa experimental format din 73 de vagoane, pe ruta Bucuresti-Timisoara, cu 1650 tone, record national„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.

In ultimele luni ale anului, administratia Botezatu sare si in ajutorul sportului din Timisoara. Prima mare realizare in domeniu este inaugurata la jumatate lunii octombrie, care este de fapt o redeschidere a fostului stadion ‘Banatul’ din spatele Garii Mari, care a fost reamenajat la forma pe care o cunoastem astazi.

„Se inaugureaza stadionul CFR. In prezenta a 10.000 de spectatori are loc meciul de fotbal Mateosz
Budapesta – CFR, scor 2-0 pentru oaspeti„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.

Pana la finalul anului Vasile Botezatu avea sa mai participe la o alta inaugurare, insa de aceasta data a poligonului de tir, in 30 decembrie.

Anul 1950 incepe cu un eveniment cultural important al vremii. La cinematografele Apollo si Capitol ruleaza filmul romanesc „Rasuna valea„, „primul film romanesc de propaganda realizat dupa instaurarea comunismului care glorifica munca voluntara a brigadierilor de pe santierul Bumbesti-Livezeni”, asa cum este prezentat de cinemagia.ro. Pelicula reprezenta a doua aparitie pe marele ecran a lui Radu Beligan, iar in film mai apareau Geo Barton, Eugenia Popovici sau Mihai Fotino.

In 1950, la Timisoara sunt puse in functiune si doua vagoane noi de tramvai construite in oras. Acestea puteau fi gata cu doi ani mai devreme, insa osiile de la Uzinele Metalurgice din Resita au ajuns mai tarziu decat se anticipa si astfel vagoanele au fost puse pe linii in mandatul lui Vasile Botezatu.

„De la inceputul introducerii tramvaiului, vatmanii din Timisoara lucrau stand in picioare. Aceste vagoane erau dotate cu cabina spatioasa, separata de salon, iar vatmanul conducea stand pe scaun. Pentru vizibilitatea vatmanului catre usile vagonului in timpul urcarii / coborarii calatorilor in statii, au fost montate oglinzi retrovizoare. La vechile vagoane s-au utilizat semnale optice si acustice pentru aceste momente. Scaunele salonului au fost asezate spre directia de mers, fata de celelalte tramvaie la care aveau instalate banci longitudinale. O alta inovatie consta in casetele de afisaj al traseului, care se puteau ilumina… In cadrul ITAS a mai fost construit in anul 1950 un vagon de tipul Gb 2/2 cu nr. 203. Deoarece reteaua de tramvaie a fost construita in principal pentru vagoane bidirectionale, cele trei tramvaie au putut circula doar pe linia 2 (Gara de Nord – Spitalul V. Babes), prima linie prevazuta cu bucle de intoarcere la capete, si pe linia circuit 6„, se arata pe ratt.ro.

In urma unor statistici facute de comunisti, in Timisoara existau la finalul lui aprilie 1950, „12 terenuri de fotbal-trei cu pista de atletism, 30 de arene de volei, 15 de baschet, 12 terenuri de tenis, 2 bazine de inot si polo, 5 arene de popice si 13 sali de gimnastica„, dar in acelasi timp si 653 de paturi in spitale.

In 1950 Vasile Botezatu avea sa paraseasca scaunul de primar, iar in locul sau sa vina Ioan Hasmanian. Aveau sa mai treaca prin scaunul de edil alti 4 primari pana ca Vasile Botezatu sa revina in fruntea orasului, in 1956. In toamna acelui an are parte si de prima mare provocare: 2000 de stundenti timisoreni ies in strada pentru a protesta.

„Sunt condamnate vehement ‘regimul comunist si ocupatia militara sovietica’. In memoriul redactat se cer: lichidarea cultului personalitatii, retragerea imediata a trupelor sovietice din tara, desfiintarea sistemului de norme in industrie, desfiintarea cotelor din agricultura, ridicarea nivelului de salarizare, scoaterea marxismului din invatamant„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.

Reprezentantii Armatei, Militiei, Securitatii si conducerii comuniste intervin in forta. Cei care au vorbit manifestantilor sunt arestati, iar a doua zi sunt aduse forte militare suplimentare in oras. Studentii se aduna din nou in numar de aproximativ 1000 de oameni, iar de aceasta data se intervine in forta, 868 dintre studenti sunt arestati, 232 dintre ei sunt exmatriculati si alti 29 ajung in spatele gratiilor.

La finele lui 1956, la Timisoara incepe constructia noului sediu al Institutului Politehnic.

„Pe o suprafata de 67.000 metri patrati, cu sali de cursuri, laboratoare si ateliere, camine pentru studenti, o aula de 600 de locuri„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.

Anul 1957 nu aduce proiecte importante pentru administratia Botezatu, insa are loc infiintarea Casei de Cultura a Studentilor, prin ordinul nr. 1015/ 21 iunie 1957.

In acelasi an, Capitania Portului Timisoara da publicitatii o serie de date printre care si faptul ca in anul precedent in portul Timisoara intrasera 110 vase, ce au transportat 1777 pasageri.

La inceputul lui decembrie, edilul Botezatu participa alaturi de alte oficialitati ale orasului la aniversarea a 10 ani de activitate a Filarmonicii de Stat Banatul, deceniu in care a sustinut 664 concerte publice cu 480 de lucrari simfonice si vocal-simfonice, 70 de concerte de camera, in fata unui auditoriu de peste 340.000 de oameni.

In timpul administratiei Botezatu, mai exact la 1 iulie 1958, se inregistreaza si retragerea trupelor sovietice din Banat. Are loc o intalnire in Piata Operei, cu mai multe cuvantari din partea celor prezenti, dupa care soldatii sovietici sunt condusi la Gara de Nord si acestia pleaca cu trenurile spre casa.

Cinci zile mai tarziu, Timisoara este din nou in sarbatoare, dupa ce Stiinta Timisoara castiga Cupa Romaniei la fotbal. Banatenii trec cu 1-0 de Progresul Bucuresti, cu un gol marcat de Petre Cadariu.

Finalul celui de-al doilea mandat al lui Botezatu este unul plin de evenimente. In 1960, in 6 august este inaugurat Strandul Tineretului din Timisoara, care a fost realizat de tineri prin munca voluntara.

La doua saptamani dupa incheierea acestui proiect, un altul incepe in intreg orasul. Administratia Botezatu modernizeaza iluminatul stradal din Timisoara, prin montarea de corpuri fluorescente si becuri cu vapori de mercur.

.

Si, daca in primul sau mandat inaugurase linia de tramvai Mehala-Ronat, la finalul lui 1960 la Timisoara este pusa in functiune o noua linie de troleibuz: Gara Mare – strada 13 decembrie – Brancoveanu – C. Porumbescu – Piata Balcescu, si retur. Circulatia se desfasoara de la 5 dimineata pana la ora 21 cu trecere la fiecare 30 de minute.

La inceputul lui 1961 demareaza ultimul mare proiect important al administratiei Botezatu, ce avea sa fie incheiat insa dupa plecarea din functie a edilului.

„In zona Cluj incepe construirea unui grup social studentesc de 5 camine a cate 300 de camere si a unei cantine cu o capacitate de 1500 de locuri. Trustul regional de constructii termina lucrarea la inceputul anului universitar 1961-1962„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.

Campania opiniatimisoarei.ro ‘Primari cu care ne mandrim’ continua saptamana viitoare cand va vom prezenta istoria unui alt edil marcant, ce a slujit cu credinta si devotament Timisoara.

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Vasile Botezatu, edilul cu doua mandate in timpul carora a pornit construirea Complexului Studentesc 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Coriolan Baran, primarul cu trei mandate care a supravietuit inchisorilor comuniste 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Gheorghe Domasnean, edilul care a coborat militaria din pod la Timisoara 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Cornel Grofsorean, avocatul ajuns primar la Timisoara. A infiintat un institut de cercetare unic in vestul Romaniei 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Stan Vidrighin, omul care a realizat reteaua de apa si canalizare a orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Jozsef Geml, primarul de razboi al Timisoarei. A atras investitorii oferindu-le facilitati, iar la finele mandatului sau orasul a trecut sub administratie romaneasca 

CITESTE SI:‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Peter Solderer, primul primar ‘de cursa lunga’ pe care l-a avut Timisoara. A ordonat constructia Primariei Vechi si a inceput amenajarea canalului Bega

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Johann Nepomuk Preyer, scriitorul cu cel mai greu mandat de primar din Timisoara secolului al XIX-lea 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Kuttel Karoly, edilul care a introdus tramvaiul la Timisoara. Si-a pus chiar si averea la bataie pentru a lasa orasului o cladire simbol 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Carol Telbisz, edilul care a modernizat cu adevarat in forta Timisoara. Ce ne-a lasat mostenire 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Josef Klapka, primarul care a infiintat prima biblioteca publica la Timisoara si si-a pus averea la bataie pentru binele orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Torok Janos , primarul care a aratat unui continent ca lumina vine de la Timisoara 

sutsa foto: ratt.ro, druckeria.ro, okazii.ro, sanuuitam.blogspot.com