Se reamenajeaza cea mai mare insula de pe Bega si se reabiliteaza pichetul de la ecluza, la Sanmihai. Inca un pas, langa Timisoara, spre deschiderea navigatiei pe canal pana in Serbia

TIMISOARA. Anuntau recent ca anul 2021, cand Timisoara va fi Capitala Culturala a Europei, ne vom plimba pana in Serbia cu vaporasul pe Bega, iar acum trag tare sa se tina de promisiune. opiniatimisoarei.ro va informa recent, in premiera, ca lucrarile pe canalul Bega, la Sanmihaiu Roman, pentru redeschiderea navigatiei, se vor incheia mai repede cu o jumatate de an decat se estimase, dadeau asigurari reprezentantii Administratiei Apele Banat.

Odata turnate betoanele si montate ecluzele, se trece la decolmatari pentru schimbarea barajului, iar, in paralel, in Sistemul Electronic de Achizitii Publice a fost lansata licitatia pentru reabilitarea complexului de constructii si a pichetului de exploatare, precum si pentru amenajarea peisagistica a insulei ce strajuieste zona. Aceasta e cea mai mare de pe Bega, de aproximativ 1000 mp, iar candva era o oaza de verdeata si un punct de atractie pentru localnici si turisti deopotriva.

In 1910, atunci cand administratia Austro-Ungara a demarat lucrarile de constructie la Sanmihai s-a decis ca stavilarul sa fie amplasat pe cursul propriu-zis al raului, iar pentru ecluza sa fie sapat un nou curs, la sud.

Astfel, la finalul lucrarilor din vara anului 1912, odata cu nodul hidrotehnic, la Sanmihai s-a nascut si insula de pe Bega.

Valoarea estimata a acestui proiect care priveste insula si constructiile de la baraj, ce vine in completarea celui pe bani europeni care se implementeaza pe Bega la Sanmihaiu Roman, este 6.897.824 lei din fonduri proprii ale Administratiei Bazinale de Apa Banat.

Firmele interesate isi pot depune ofertele pana in 15 noiembrie.

Elementele cele mai importante in selectia viitorului constructor sunt pretul cel mai mic si perioada de garantie.

Insula si cantonul de la barajul Sanmihai vor deveni atractii turistice

Cei de la Apele Romane intentioneaza ca odata cu deschiderea navigatiei pe Bega turistilor sa le fie oferite la Sanmihai si alte puncte de interes.

Se amenajeaza insula pentru a putea fi vizitata. Acolo va fi montat un foisor mai mare, dar si bancute. Vom vedea si ce se poate face din punct de vedere al locurilor de joaca. De asemenea, se reabiliteaza si cladirile care nu au fost cuprinse in proiectul IPA, dar sunt incluse in etapa a doua, cu bani de la Administratia Nationala Apele Romane. Se incearca sa fie pastrate arhitectura, culorile, ornamentele care au fost facute la momentul construirii acestora, aproximativ anul 1900. Este vorba despre pasarela, turn si cladirea canton. In cladire va fi sistemul nostru de monitorizare a ceea ce se intampla la baraj. Cladirile vor fi vizitabile”, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro Titu Bojin, directorul Administratiei Bazinale de Apa Banat.

Asa cum opiniatimisoarei.ro va informa inca de acum cateva saptamani, 2 barje si o draga au fost cumparate in cadrul proiectului de catre Administratia Bazinala de Apa Banat.

Canalul Bega transporta un debit solid important. Estimam volume de lucrari mult mai ample, ce vor include pe langa indepartarea vegetatiei acvatice si dragarea a circa 5.000-10.000 mc/an, probabil chiar mai mult in prima perioadă de exploatare a canalului navigabil. Această achizitie este deosebit de importanta si completeaza dotarea existenta a ABA Banat”, spune Titu Bojin, directorul ABA Banat.

Va reamintim, proiectul mare privind ‘Repararea infrastructurii de navigatie a Canalului Bega’ are o valoare de 13,85 milioane euro, din care 11,77 milioane euro sunt bani de la Uniunea Europeana prin programul IPA, care se impart in doua. Jumatate revin partii romane, iar cealalta partii sarbe. Pe langa acesti bani, 917.000 euro inseamna cofinantare de la bugetul national si 141.000 euro contributia ABA Banat si a Consiliului Judetean Timis.

Lucrarea de la nodul hidrotehnic, conform proiectului, trebuie sa fie gata pana in august 2021.

Canalul Bega are 114,5 km portiune navigabila, 44,5 km sunt pe teritoriul Romaniei, iar restul de 70 de km pe teritoriul sarbesc.

Daca se respecta graficul, anul viitor, in locul in care Bega iese din tara, va fi amenajat si un nou punct de trecere a frontierei cu Serbia. Demersurile au fost deja facute, iar infrastructura va fi functionala in momentul in care va fi reluata navigatia si, astfel, prin sistemul de canale din Serbia, Timisoara va fi iarasi legata de Dunare si mai apoi de Marea Nordului.

FOTO: Forum STPT si Arhivele Nationale Judetul Timis

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Bun lucru, de-abia astept! Sper sa se faca in sfarsit si punct de trecere a frontierei pentru biciclete.
    Titlul suna bine, „cea mai mare insula de pe Bega”, celelalte 450 sunt mai mici.

  2. Bună observație ; felicitări !

  3. Stavilarul si ecluza de la Uivar cand se repara? Nu par utilizabile.

  4. Cea mai eleganta metoda de sterpelit banul public si fondurile europene: dragarea canalui Bega. La ultima dragare, facuta in 2008 se preconiza dragarea a 700.000mc de aluviuni, si adancirea canalului cu 1,5m, lucrari pentru care s-au cheltuit atunci 60 milioane lei, adica aprox. 16.300.000 euro. Acum, vrem din nou sa dragam canalul, dar doar in limita a cca 7500mc/an, cam cat se pare ca este ritmul anual de depunere a sedimentelor. Intrebarea mea este: cum a fost posibil ca in 2 ani sa se dragheze o cantitate de aluviuni echivalenta cu cca. 93 de ani de colmatare a canalului cu echipamentele pe care toata lumea le-a vazut atunci ca erau uitilizate pe Bega!? A facut cineva o radiografie a profilului canalului la finalizarea lucrarilor?

    • Ca o mica curiozitate, un articol cu tarifele practicate la dragarea in porturile Constanta si Mangalia in 2018, tarife cu 50% mai mici decat cele practicate acum 10 ani la dragarea canalului Bega, pentru un volum de sedimente cu 50% mai mare, si care sunt considerate exorbitante, conform celor de la Constanta.
      https://m.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/sume-uriase-pentru-dragaj-cn-apm-sa-va-adanci-porturile-maritime-constanta-si-mangalia-document-660208.html

    • Pentru dragarea a 700.000 mc de sediment in 2 ani, ar fi necesar ca 10 echipamente de dragare sa actioneze 6 zile pe saptamana, 12 ore pe zi, timp de 40 de saptamani intr-un an, intr-un ritm de 12 mc sediment extras pe ora. Fiecare draga ar trebui sa fie insotita de o barja de min 200t care sa evacueze zilnic cele 144t sedimentele dragate. In acest mod s-ar putea draga un culuar de 16m latime si cca. 1 m adancime pe toata lungimea de 44,5km a canalului. S-a realizat asa ceva in 2009 – 2010?