Proiect de lege care acorda autonomie Tinutului Secuiesc, trecut tacit prin Camera Deputatilor

Un proiect de lege ce acorda autonomie administrativa Tinutului Secuiesc a trecut de Camera Deputatilor fara sa fie dezbatut macar.

CITESTE SI: Dupa 15 mai nu vom pleca din localitate fara motiv. Restrictiile care raman in vigoare dupa ridicarea starii de urgenta, anuntate de presedintele Klaus Iohannis 

Proiectul initiat de de doi parlamentari ai UDMR a fost depus cu o zi inainte de Craciun in Parlament. Initiativa legislativa a primit avize negative in toate comisiile de specialitate ale Camerei, dar a depasit termenul de dezbatere si adoptare in plen prin urmare, potrivit regulamentului, se considera adoptat fara dezbatere.

Proiectul spune ca tinutul Secuiesc poate deveni regiune autonoma cu personalitate juridica in cadrul Romaniei iar limbile maghiara si romana vor fi folosite in institutiile publice de cetatenii domiciliati in Tinutul Secuiesc.

Autonomia regionala va fi exercitata de un Consiliul de Autoadministrare, autoritate publica regionala aleasa prin vot universal, egal, direct secret si liber exprimat, precum si de Comisia de Autoadministrare desemnata de acesta.

Regiunea autonoma va cuprinde, potrivit proiectului de lege, actualele judete Covasna si Harghita, cat si scaunul istoric Mures, care apartine judetului Mures.

Scaunele sunt teritorii traditionale secuiesti.

Un Consiliu de Autoadministrare va exercita autonomia Tinutului Secuiesc

Proiectul mai arata ca autonomia regionala este exercitata de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publica regionala aleasa prin vot universal, egal, direct secret si liber exprimat, precum si de Comisia de Autoadministrare desemnata de acesta.

Dispozitiile mentionate anterior nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice alta forma de participare a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.

Acest Consiliu de Autoadministrare va stabili simbolurile Tinutului Secuiesc.

„Statutul de autonomie garanteaza dreptul la folosirea libera a drapelului si simbolului fiecarui scaun secuiesc. Prezentul Statut garanteaza folosirea libera a simbolurilor natiunii maghiare, precum si ale comunitatilor nationale in minoritate numerica in Tinutul Secuiesc.

In privinta folosirii simbolurilor statului, sunt valabile reglementarile legale in vigoare”, prevede un alt articol al proiectului de lege.

„Consiliul de Autoadministrare poate infiinta, in propria sa competenta, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzator prevederilor legale, in cazurile nereglementate in Constitutie”, prevede propunerea de lege.

De asemenea, Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul sa-i atribuie sau sa-i incredinteze competente, ce nu sunt reglementate in prezentul Statut de autonomie. In plus, Comisia de Autoadministrare poate dispune, infiinta si sustine posturi proprii de televiziune si de radio, orice mijloc de comunicare in masa, care contribuie la realizarea obiectivelor sale.

Tinutul Secuiesc sa aiba presedinte, cu mandat de 4 ani

Potrivit proiectului, va fi si un presedinte al Tinutului Secuiesc, precum si autoritati ale Scaunelor – Consiliul Scaunal si presedintele Scaunului. Va exista si un Consiliu Comunal, Consiliul Orasenesc, Consiliul Municipal si primar.

„Presedintele Tinutului Secuiesc este ales de catre cetatenii Tinutului Secuiesc prin alegeri libere si generale, prin vot secret si direct pentru o perioada de patru ani”, conform sursei mentionate.

O persoana poate avea maxim doua mandate ca presedinte al regiunii autonome.

Presedintele Tinutului Secuiesc dispune de imunitate acordata demnitarilor. Acesta nu poate indeplini alte functii publice sau private.

Totodata, Consiliul de Autoadministrare al Tinutului Secuiesc poate initia printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor sai eliberarea din functie a presedintelui Tinutului Secuiesc, in cazul tradarii intereselor comunitatii din Tinutul Secuiesc, lezarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, neindeplinirii obligatiilor ce decurg din prezentul Statut de autonomie.

„In baza motiunii de cenzura adoptata, Consiliul de Autoadministrare al Tinutului Secuiesc se adreseaza Guvernului Romaniei ca in termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului de Autoadministrare sa dispuna organizarea alegerilor pentru finctia de presedinte a Tinutului Secuiesc. In cazul in care functia devine vacanta, desemnarea noului presedinte este valabila pentru un mandat complet”, mai indica propunerea legislativa.

De altfel, in perioada limitarii temporare a exercitarii prerogativelor presedintelui Tinutului Secuiesc sau in cazul in care functia devine vacanta, pana la alegerea noului presedinte, atributiile acestuia revin presedintelui Consiliului de Autoadministrare, sau in caz de indisponibilitate, loctiitorului acestuia.

Atributiile presedintelui Tinutului Secuiesc

Presedintele Tinutului Secuiesc poate propune Guvernului Romaniei data desfasurarii alegerilor ordinare si extraordinare organizate pe teritoriul regiunii. Acesta poate solicita Curtii Constitutionale control prealabil la proiecte de decizii si actele normative emise de Consiliul de Autoadministrare.

El mai poate initia referendum, in urma consultarii Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, in conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local.

Limba maghiara va fi recunoscuta ca limba oficiala a regiunii

„In Tinutul Secuiesc limba maghiara are acelasi statut ca si limba oficiala a statului. Toti cetatenii domiciliati sau rezidenti in Tinutul Secuiesc au dreptul sa foloseasca ambele limbi in conditii egale, in viata privata si cea publica, inclusiv in cadrul institutiilor publice, precum si in fata autoritatilor publice, atat oral, cat si in scris”, conform proiectului de lege.

De asemenea, autoritatile regiunii autonome, ale scaunelor secuiesti apartinatoare si autoritatile administratiei publice locale vor asigura folosirea oficiala si fireasca a ambelor limbi, adoptand reglementarile necesare pentru cunoasterea acestora, creand toate conditiile care garanteaza egalitatea lor deplina.

„In acele localitati ale regiunii autonome in care cetatenii apartinand altor comunitati nationale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil in acele localitati sunt in minoritate numerica, dar depasesc o suta in comuna, o mie in oras, cinci mii in municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunitati beneficiaza de acelasi statut ca si limba oficiala a statului in fata unitatilor administrative respective”, mai prevede propunerea legislativa.

Totodata, conform proiectului de lege, persoanele fizice, organizatiile si societatile au dreptul de a infiinta institutii de invatamant particular in limba materna a comunitatilor, iar cultele religioase au dreptul la invatamant confesional in limba enoriasilor.

„Invatamantul de stat si confesional in limba materna este finantat de la bugetul de stat si in mod proportional de la bugetul autoritatilor administratiilor publice locale, iar invatamantul particular este sprijinit de stat. Limba de scolarizare a minorilor este hotarata de parintii sau tutorele legal al acestora”, explica initiatorii in propunerea de lege.

In institutiile de invatamant si educatie in limba materna a cetatenilor Tinutului Secuiesc, trebuie asigurata predarea istoriei comunitatilor nationale, -etnice si -lingvistice, precum si a istoriei, geografiei si etnografiei natiunii-mama a acestora, cunoasterea traditiilor si valorilor culturale.

In institutiile de invatamant si educatie cu limba de predare maghiara trebuie asigurata posibilitatea insusirii limbii romane.

In invatamantul elementar, mediu si liceal cu limba de predare maghiara, in vederea asigurarii insusirii cat mai temeinice a limbii romane, disciplina de limba si literatura romana este predata dupa programe si manuale speciale.

„In invatamantul profesional desfasurat intr-o alta limba decat limba oficiala a statului, insusirea termenilor de specialitate in limba romana trebuie asigurata. In unitatile de invatamant respectiv in cazul cursurilor de perfectionare din Tinutul Secuiesc, examenele de admitere si finale pot fi tinute in limba materna”, precizeaza sursa amintita.

Posibilitatea de angajare a profesorilor din strainatate in institutiile de invatamant in limba materna este garantata, mai explica proiectului de lege.

In Tinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantata:
a) in domeniul cultural;
b) in domeniul creatiei artistice, al criticii de arta, cercetarii si literaturii de specialitate;
c) in domeniul traducerii, sincronizarii, subtitrarii;
d) in domeniul popularizarii culturilor nationale specifice;
e) in toate domeniile de informare in masa.

„In scopul folosirii neingradite a limbii materne in administratia publica locala si regionala, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunitatilor nationale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care apartin acestor comunitati, respectand raportul dintre nationalitati rezultat in urma ultimului recensamant”, mai prevede initiativa celor doi deputati UDMR.

De asemenea, cetatenii Tinutului Secuiesc au dreptul de a-si folosi limba materna in fata organelor judecatoresti.

Proiectul de lege urmeaza sa intre in dezbaterea Senatului, care este camera decizionala.

UPDATE: Proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc a fost respins de Senat. Senatorii au acordat 126 voturi impotriva initiativei legislative, in timp ce 9 voturi au fost pentru.

Foto: ziare.com