Importanta ecografiei Doppler in cazul pacientilor care au trecut prin COVID-19

Cercetările legate de modul în care în care evoluează COVID-19 sunt în curs de desfășurare, iar pacienții au nevoie să știe care este protocolul prin care să evalueze starea lor de sănătate post eveniment. Doctorul Marius Frînculescu, medic specialist chirurgie cardiovasculară, cu competență în ecografie vasculară la Policlinica Iulius Mall din cadrul Rețelei de sănătate REGINA MARIA a răspuns întrebărilor legate de cum trebuie monitorizați pacienții care au trecut prin boala COVID-19.

Domnule doctor, noul virus SARS-CoV-2 a adus o nouă boală, COVID-19. Cu ce simptome se confruntă pacienții care trec prin această maladie?

Există mai multe definiții clinice pentru această nouă boală. Pentru a le înțelege, putem folosi următoarele repere de la National Institute for Health and Care Excellence (NICE) din Anglia:

• COVID-19 acut: semne și simptome ale COVID-19 timp de până la 4 săptămâni;
• COVID-19 simptomatic în curs de desfășurare: semne și simptome ale COVID-19 de la 4 la 12 săptămâni;
• Sindromul post-COVID-19: semne și simptome care se manifestă în timpul sau după o infecție compatibilă cu COVID-19, care continuă mai mult de 12 săptămâni și nu sunt explicate printr-un diagnostic alternativ.

Totodată, termenul COVID-19 de lungă durată (Long COVID) este folosit pentru a descrie semne și simptome ce continuă sau apar după COVID-19 acut și include COVID-19 simptomatic în curs de desfășurare, precum și sindromul post-COVID-19.

Cu toate că această boală, COVID-19, afectează în primul rând plămânii, ea poate deteriora și multe alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung.

Menționez aici simptomele frecvente ale COVID-19 simptomatic în curs de desfășurare și a sindromului post-COVID-19: respiratorii (dispnee, tuse); cardiovasculare (presiune toracică, dureri în piept, palpitații); generalizate (oboseală, febră, durere); neurologice (insuficiență cognitivă – „ceață cerebrală”, pierderea concentrării sau probleme de memorie, durere de cap, tulburări ale somnului, simptome de neuropatie periferică – înțepături și amorțeli, amețeală, delir – la persoanele mai în vârstă); gastrointestinale (durere abdominală, greață, diaree, anorexie și apetit redus – la persoanele mai în vârstă); musculo-scheletale (dureri articulare și musculare); psihologice/psihiatrice (simptome ale depresiei și de anxietate); simptome ale urechii, nasului și gâtului (tinnitus – țiuit în urechi, dureri de urechi, durere în gât, amețeală, pierderea gustului și/sau mirosului); dermatologice (iritații ale pielii).

Care sunt principalele investigații prin care sunt monitorizați post eveniment bolnavii de COVID-19?

Pentru pacienții care nu au fost internați la terapie intensivă, ghidul Societății Toracice Britanice (cu privire la urmărirea pacienților cu COVID-19 care au avut o boală respiratorie severă) propune evaluarea printr-o radiografie toracică la 12 săptămâni după evenimentul acut. Pentru cei cu dovezi de leziuni pulmonare (cum ar fi radiografia toracică anormală persistentă și pulsoximetrie repetat scăzută), se recomandă evaluarea într-un centru de pneumologie, unde investigațiile pot fi extinse prin CT toracic, spirometrie etc.

În plus, trebuie realizate și alte investigații prin care este urmărit pacientul post COVID-19. Ne referim aici la testele de sânge, care trebuie recomandate selectiv și pentru indicații clinice specifice după un istoric atent și examinare interdisciplinară. Totodată, pentru pacientul cu dispnee trebuie exclusă anemia și trebuie verificată limfopenia care este o caracteristică a COVID-19 acut sever. Analizele de sânge ar trebui să verifice și markerii biologici crescuți, care pot include Proteina ​​C reactivă (de exemplu, infecție acută), leucocitele (infecție sau răspuns inflamator), peptidul natriuretic (de exemplu insuficiență cardiacă), troponină (sindrom coronarian acut sau miocardită) și D-dimeri (boala tromboembolică). Troponina și D-dimerii pot fi fals crescuți.

Toate aceste investigații pot fi completate și cu altele – ecografie cardiacă, electrocardiogramă (ECG), ecografie vasculară (Doppler) periferică, ecografie abdominală, în funcție de evoluția bolii și a recomandărilor medicilor specialiști (pneumologi, cardiologi, neurologi etc.) în urma consulturilor interdisciplinare.

Ați amintit ecografia Doppler. Cum ajută această investigația pacienții post COVID-19?

În actualul context pandemic, a fost observat un tip de coagulopatie la pacienții COVID-19 pozitiv spitalizați, caracterizată prin markeri anormali ai coagulării. Datele obținute până în prezent sugerează că hipercoagulabilitatea asociată bolii poate să contribuie semnificativ la morbiditatea acesteia, iar  COVID-19 poate determina ca celulele sanguine să se aglomereze și să formeze cheaguri (trombi) în sistemul vascular. O altă concluzie este legată de faptul că peste 90% din emboliile pulmonare sunt asociate cu tromboza venoasă profundă (cheaguri ale venelor profunde) a membrelor inferioare.

Dacă la pacientul critic, intubat, simptomatologia clinică asociată cu tromboza în sistemul venos profund al membrelor inferioare sau superioare este dificil de evaluat, la pacientul conștient cooperant această  simptomatologie ghidează conduita în scop diagnostic și terapeutic.

Simptomele trombozei venoase profunde a membrelor inferioare sunt mai multe și reamintim aici: greutate în gambe la mers, senzație de tensiune în gambe la statul în ortostatism (în picioare) prelungit, edem al membrelor inferioare asimetric și persistent, modificări cutanate (la nivelul pielii), tegument lucios (prin apariția edemului), circulație venoasă superficială dilatată, cianoză sau paloare, dar și sensibilitate la palpare a musculaturii posterioare a gambei.

Diagnosticul paraclinic al trombozei venoase profunde se realizează prin examenul Doppler venos periferic, care este examenul paraclinic cu cea mai mare specificitate.

Avantajele ecografiei Doppler venoase sunt multe, iar principalul atu este faptul că această investigație este neinvazivă și nedureroasă. Ea poate fi repetată ori de câte ori este nevoie și stabilește sediul obstrucției, pentru că vizualizează foarte bine întregul traiect venos al membrului inferior (precum și cel intraabdominal). Ecografia Doppler evaluează funcția valvelor și competența sau incompetența valvulară venoasă, determină compresiunile extrinseci (din afara venei) și diferențiază trombii ocluzivi de cei neocluzivi.

Din punct de vedere tehnic, ecografia Doppler implică aparatură costisitoare, performantă și personal specializat pentru realizarea și interpretarea imaginilor.

Când trebuie realizate această investigație imagistică?

Ecografia Doppler venoasă periferică nu este o investigație de rutină și ea trebuie realizată ori de câte ori simptomatologia și evoluția clinică o impune. Se adresează atât pacienților COVID-19, cât și celor fără COVID-19. Așa cum am amintit anterior, ecografia Doppler este neinvazivă, nedureroasă și poate fi repetată ori de câte ori este nevoie.

Necesitatea realizării acestei investigații, în cazul pacienților COVID-19 critici, intubați, este dictată de  coroborarea nivelului crescut de D-dimeri cu examenul clinic, febră mare persistentă și creșterea necesarului de oxigen.

Care sunt recomandările dumneavoastră pentru pacienții post COVID-19?

În primul rând, aș vrea să mă adresez celor care nu au avut COVID-19, spunându-le că potențialele probleme pe termen lung determinate de COVID-19 face importantă reducerea răspândirii de COVID-19 prin respectarea măsurilor de precauție. Le reamintesc aici: purtarea măștilor, păstrarea distanței corespunzătoare dintre oameni atât în spațiile deschise, cât și închise, evitarea aglomerației, administrarea unui vaccin atunci când este disponibil, dar și menținerea mâinilor curate.

Deoarece cercetările legate de modul în care afectează COVID-19 oamenii sunt în curs de desfășurare și multe lucruri sunt încă necunoscute, este important ca cei care au avut COVID-19 să asculte recomandările specialiștilor, astfel încât recuperarea lor să fie cât mai rapidă și completă. Totodată este important să ne amintim că majoritatea oamenilor care au avut COVID-19 se refac repede.