Guvernul Citu a fost demis, in urma votului motiunii de cenzura de marti dat de parlamentarii PSD, USR si AUR.
Pentru daramarea guvernului era nevoie de 234 de voturi, insa 281 s-au pronuntat pentru schimbarea cabinetului de la Palatul Victoria.
Scenarii posibile dupa motiune
După votul de marți sunt luate în calcul mai multe scenarii posibile. Liberalii au discutat o parte dintre acestea, iar planul pare făcut astfel încât propunerea de premier să rămână Florin Cîțu. De altfel, prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat că alegerea liberalilor pentru funcţia de premier pe scurtă, medie şi lungă durată este Florin Cîţu.
O variantă pentru liberali ar fi ca după demiterea guvernului să forțeze noua coaliție PSD-USR-AUR să facă o nominalizare de premier. Astfel, cel puțin la nivel declarativ, la consultările de la Cotroceni PNL va merge fără o propunere de premier, astfel încât după ce președintele constantă că partidele care au dărâmat guvernul nu s-au înțeles pentru desemnarea unui premier să îl poată propune tot pe Florin Cîțu.
Dacă moțiunea de cenzură este votată de cel puțin 234 de parlamentari aceasta este adoptată și Guvernul Cîțu este demis. În această situație, Cîțu poate să rămână interimar la Palatul Victoria pentru 45 de zile. Președintele Klaus Iohannis convoacă partidele parlamentare la consultări pentru a desemna un nou premier.
La consultări, PSD nu va merge cu o propunere de premier, partidul anunțând deja ca vrea alegeri anticipate. USR va cere un alt premier decât Florin Cîțu și refacerea coaliției de guvernare PNL-USR-UDMR. Cei din AUR au anunțat că vor un guvern de uniune națională.
Planul liberalilor prevede două variante: fie președintele nominalizează un premier de sacrificiu care să fie respins de Parlament (posibile variante Lucian Bode sau Nicolae Ciucă), iar a doua propunere să fie Cîțu, fie forțează nominalizarea din nou a lui Florin Cîțu, ca primă variantă după demiterea guvernului.
În cazul celei de a doua variante, există discuții în legătură cu o decizie a Curții Constituționale din 2020, după ce președintele l-a propus pe Ludovic Orban după ce acesta a fost demis de Parlament. CCR a decis atunci că un premier demis nu mai poate fi propus de președinte. Totuși, liberali au discutat cu constituționaliști și au ajuns la concluzia că decizia CCR nu este valabilă în această situație, pentru că motivarea din 2020 prevedea că Ludovic Orban a fost desemnat deși nu își dorea să fie validat de Parlament, la momentul respectiv forțându-se alegerile anticipate.
Dacă sunt respinse două propuneri consecutive de premier, și nu mai devreme de 60 de zile, Constituția prevede că președintele POATE să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegerile anticipate. Există și varianta în care, deși ar fi respinse două propuneri de premier, președintele nu va declanșa anticipatele și va forța o a treia nominalizare.