Tranzactii cu viata! Cuplurile infertile ar face orice ca sa aiba un copil al lor si recurg la afaceri ilegale, apeland la mame purtatoare. Un mismas cu viata de cam… 10 – 20 de mii de euro.
E plin Internetul de anunturi postate de femei care vor sa aduca copiii pe lume pentru straini. Mamele surogat au ajuns insa o afacere neagra, pentru ca legea nu este deloc clara in acest sens. Acestea risca ani grei de inchisoare, dar pentru bani isi scot fertilitatea la vanzare cat ai zice peste. Autoritatile cunosc fenomenul, dar nu prea reactioneaza. Negotul cu vieti de copii merge brici in Romania.
Mamicile purtatoare poarta un copil rezultat din fecundarea in vitro a ovulelor altei femei cu sperma altui barbat. Viitorii parinti, disperati ca nu pot avea un copil al lor, depun banii intr-un cont cu conditia ca mama purtatoare sa nu se poata atinge de ei pana cand nu primesc copilul. in paginile 2-3 va prezentam afacerile ilegale cu vieti la care apeleaza zeci de cupluri infertile!
Mama purtatoare, o afacere ilegala cu copii, din care se pot castiga peste 10.000 de euro
Medicii explica fenomenul: ce risca o mama surogat si cum poate fi fentata legea romaneasca in schimbul banilor!
Tranzactiile cu copii depasesc 10.000 de euro, plus bani de intretinere lunar. Alte femei cer pana la 20.000 de euro pentru fertilitatea lor. Banii vin insa la pachet cu riscul de a infunda puscaria. O femeie prinsa ca face negot cu copii poate sa faca sapte ani de inchisoare, potrivit Legii Adoptiei. Cele care pun insa tot felul de anunturi pe Internet stiu cum sa ocoleasca legea. Cand sarcina ajunge la trei luni, cei trei implicati in afacere merg la notar si declara ca este vorba de o relatie extraconjugala. Asa fenteaza legea. Dupa nastere incepe un proces de incredintare a copilului, dar cu un avocat bun totul merge ca pe roate. In cele mai multe cazuri, mama surogat este inseminata artificial cu sperma celui care nu poate avea copii cu partenera de viata. Rar se intampla ca aceasta sa fie fertilizata in vitro cu ovulul altei femei.
Cand se apeleaza la o mama surogat?
Boala ovarelor polichistice, insuficienta ovariana, boli genetice ale mamei, infectii ale acesteia, care se pot transmite la fat sau care pot perturba dezvoltarea lui, o mama care sufera de o boala grava, care nu-i permite un consum de energie atat de mare ca cel produs de o sarcina sau cel mai plauzibil exemplu: cancerul. Acestea sunt principalele motive mentionate de medici atunci cand o familie isi doreste un copil, dar este nevoita sa apeleze la o mama surogat. Mai sunt si acele cupluri care au incercat si alte metode de concepere, dar au esuat, cum ar fi tratamente de fertilitate, inseminare artificiala, fertilizare in vitro.
Cum merge treaba?
La ora actuala, legislatia permite doar metoda adoptiei. Copilul este declarat ca fiind al mamei purtatoare cu tatal biologic, se emite un certificat de nastere pe numele celor doi, mama surogat renunta la copil, apoi mama biologica il adopta, dupa care se emite un nou certificat de nastere. Nu exista insa siguranta ca mama purtatoare nu se ataseaza prea mult de copil in timpul celor noua luni de sarcina si nu se razgandeste. Problema este ca bebelusul nascut prin aceste metode ramane, din punct de vedere legislativ, un copil adoptat si nu exista un act legal prin care sa se certifice ca este biologic al mamei sale. Sunt riscuri pe care cuplurile infertile si le asuma fara doar si poate.
Compatibilitatea intre mame
Intre mama surogat si familie trebuie sa existe anumite compatibilitati din punct de vedere medical. Doctorii ginecologi sustin ca mama purtatoare trebuie sa fie o femeie sanatoasa, investigata din toate punctele de vedere.
”Ideal este ca femeia respectiva sa fi nascut, sa fi dus o sarcina, ca bazinul si alte probleme obstetricale sa fie verificate. Starea de sanatate este esentiala. Trebuie facute mai multe investigatii clinice inainte de debutul procedurii. in general vorbim despre mame tinere, sanatoase, care sa intre si in fenomene de compatibilitate cu mama genetica. Ma refer la grupa sanguina, Rh-ul, HIV, RBW, analize obligatorii care se efectueaza”, ne-a declarat medicul ginecolog Marius Craina, director medical la Maternitatea Bega din Timisoara. Specialistii sustin ca sansele ca sarcina sa aiba succes sunt foarte mari, dar trebuie pregatit organismul pentru procedura.
Daca la nivel national zeci de cupluri infertile apeleaza la mame surogat, in Timisoara, numai la Maternitatea Bega, de la inceputul anului si pana in prezent, zece cupluri au cerut interventia medicilor pentru a da viata unui copil obtinut prin aceasta procedura. Aici insa, fertilizarea in vitro a fost intrerupta in urma cu cativa ani, din cauza ca nu erau indeplinite conditiile impuse de Uniunea Europeana pentru a face acest tip de interventii. Chiar si in conditiile in care fertilizarea in vitro ar fi posibila, reprezentantii clinicii sustin ca nu se pot face interventii cu mame purtatoare, deoarece nu exista legislatie.
”Neavand actualmente o legislatie, o lege care sa arate ce este voie, ce nu este voie, cum se fac aceste manevre, in ce consta ele, ce permite si ce nu permite actualmente fertilizarea in vitro, sarcina cu mama purtatoare nu poate fi aplicata, tocmai in ideea in care aceasta legislatie lipseste cu desavarsire”, a mai precizat Marius Craina.
In Timisoara, interventia se poate face doar la doua centre private. in mod normal insa, nici la privat nu este permisa a se face cu mame purtatoare, deoarece legea este aceeasi pentru toata lumea. ”Cine face, face pe riscul lui, el face, el raspunde. Acel copil are practic doua mame, o mama genetica si o mama care il poarta. Daca nu exista o lege care sa stabileasca clar al cui e copilul, ce se va intampla cu el, in ce conditii ramane? Exista riscul ca mama biologica care poarta sarcina si il aduce pe lume sa il revendice”, a concluzionat medicul ginecolog.
O lege ar putea sari in ajutorul celor ce nu pot avea un copil, ajutandu-i sa gaseasca o mama surogat si oferindu-le siguranta ca dupa noua luni pot pastra bebelusul si cea care il aduce pe lume nu se poate razgandi. Fara lege insa, drama prin care trec parintii este dubla. Pe langa faptul ca se lupta cu infertilitatea, se mai lupta si cu ilegalitatea si cu stresul prin care trec pana sa aiba un bebelus in casa.
”Suntem un cuplu, ne chinuim de sapte ani sa fim parinti, dar fara succes. Se pare ca o defectiune nu permite embrionului sa se dezvolte in uter. Nu am bani sa apelez la fertilizare. Am gasit o solutie: sora mea sa fie inseminata cu sperma sotului meu, ea este perfect sanatoasa si apta si dispusa sa ne ajute, sa poarte sarcina, iar dupa nastere sa declare ca sotul meu este tatal copilului. Aici m-am poticnit, nu este cadru legal care ne permite ca sora mea sa-mi dea copilul decat prin adoptie, astfel incat eu si sotul meu sa devenim parinti cu acte in regula”, ne-a povestit Dana P, o femeie dispusa sa dea zeci de mii de euro pentru a avea un copil al ei.
O alta tanara, Ana, se chinuie si ea de cativa ani sa devina mamica. A dat o gramada de bani pe fertilizari in vitro, dar a avut ghinion. ”Am facut doua FIV-uri esuate. Sunt tanara si visez la ziua in care voi putea avea copilul meu. Vreau sa apelez la o mama purtatoare, o femeie cu suflet bun. Am gasit anunturi pe Internet, am sunat, am vorbit, dar parca totusi nu am incredere. Mi-e frica sa traiesc cu teama atatea luni, dar avem o legislatie proasta si nu am alta solutie. Sotul meu e de acord”, ne-a spus Ana S.
“N-as mai fi dispusa sa port o sarcina pentru alt cuplu!”
Tanara Alina C. a acceptat rolul mamei purtatoare, fara sa se gandeasca, in prima faza, care pot fi consecintele acestui experiment genetic. Ineditul situatiei a atras-o cel mai mult, in conditiile in care tocmai incheiase un capitol important din viata ei, respectiv un mariaj esuat, in urma caruia a ramas sa-si creasca singura fiica in varsta de numai trei ani.
”Nu voiam sa mai aud de nicio relatie. Anuntul din ziar m-a facut curioasa si am sunat sa vad daca este vorba despre o farsa sau e pe bune. Am spus ca pot fi mama purtatoare, ca am nascut un copil pe care-l cresc singura si ca ma intereseaza oferta lor. Am lasat numarul de telefon si am asteptat sa fiu cautata. Dupa cateva zile, vazand ca nu mai suna, maica-mea, care era si ea nerabdatoare, zicea ca nu ma vor alege pe mine. La vreo doua saptamani, am fost anuntata de familia care a dat anuntul ca vor sa fiu eu mama purtatoare. inainte de a-mi implanta embrionul, mi-au facut tot felul de investigatii medicale, care sa stabileasca daca sunt perfect sanatoasa si pot duce sarcina fara probleme. Pana la nastere, am fost monitorizata indeaproape de medicii de la Maternitatea «Bega». Am nascut prin cezariana. Nu am vazut copilul si, drept sa va spun, nu simt nimic pentru el. Este ciudat, dar nu m-am atasat de el deloc in perioada sarcinii. A fost cu totul altfel decat in cazul copilului meu. Cred ca mi-am intiparit in minte ca sunt o mama purtatoare si nimic altceva. Stabilisem prin contract ca nu voi avea niciun fel de pretentii asupra copilului si-l voi preda mamei adoptive. Nu l-am vazut niciodata si nici nu-mi doresc acest lucru. De ce am acceptat sa fiu mama purtatoare? Chiar nu-mi dau seama. Din teribilism, curiozitate, lipsa de ocupatie, sa incerc o noua senzatie… Nu a fost vorba de bani, cum s-ar putea crede. Am acceptat si pentru ca parintii mei nu s-au opus fatis. Am luat-o ca pe o incurajare tacita. A fost o experinta interesanta, netraumatizanta. Oricum, a doua oara nu as mai accepta postura de mama purtatoare, desi am fost intrebata inclusiv de medici daca as mai fi dispusa sa mai port o sarcina pentru un alt cuplu”, ne-a povestit Alina C., care s-a refacut rapid dupa nastere si deja s-a angajat ca barmanita intr-un local din oras.
Desi sustine ca nu a fost influentata de recompensa financiara, de obicei, in astfel de cazuri sunt vehiculate sume care pot ajunge pana la 40.000 de euro. Atrasa sau nu de suma pusa in joc de cei doi parinti, Alina a fost, la cei 23 de ani neimpliniti cand a adus pe lume copilul, cea mai tanara mama purtatoare care a nascut la Clinica Bega.
Statisticile spun ca peste 50 de cupluri apeleaza la mame surogat an de an, in Romania. Cifrele sunt mult mai mari, spun insa medicii care se prind din start cand vad o mama purtatoare.
Mama surogat si legislatia din Romania
In Romania, legislatia este inca incompleta privind mama surogat. Conform legii, un cuplu adult, casatorit sau care poate dovedi ca a petrecut impreuna mai mult de doi ani poate apela la o mama purtatoare prin intermediul unui contract notarial prin care aceasta declara ca va dona sau oferi copilul cuplului imediat dupa nastere.
In februarie 2012, senatorii au incercat sa legifereze acest aspect. Au facut un proiect de lege care sa reglementeze procedura si fertilizarea cu tert donator. Legea nu e insa pentru mamele care isi permit sa plateasca o femeie pentru a-i purta sarcina. Potrivit proiectului de lege, este exclus orice fel de beneficiu material pentru mama purtatoare. Daca mama purtatoare solicita bani sau este prinsa ca a acceptat bani, ea va raspunde juridic. Proiectul mai stipuleaza ca varsta mamei purtatoare trebuie sa fie cuprinsa intre 18 si 40 de ani, iar cea a mamei beneficiar intre 18 si 47 de ani.
Cuplul poate deconta mamei purtatoare numai costurile medicale si asigura o compensatie materiala echivalenta cu cinci tichete de masa pe zi pentru perioada sarcinii si lauziei. In cazul donatorilor de material reproducator, legea prevede tot o compensatie de cinci tichete de masa. De asemenea, revocarea contractului de una dintre parti atrage raspundere materiala, cu exceptia unor cauze medicale.
Mai este prevazut ca mama purtatoare, care nu trebuie sa aiba nicio legatura genetica cu copilul, il va preda cuplului beneficiar in termen de 48 de ore de la nastere si are dreptul la concediu de sarcina. Conform proiectului, filiatia copilului se stabileste prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca. Potrivit unei note de fundamentare a proiectului, in Romania este ”un vid legislativ” in acest domeniu, iar anual creste cu 20% numarul cuplurilor cu diagnostic de infertilitate, precum si al celor care apeleaza la tehnici de reproducere umana asistata medical.
AUTORI: Roxana Deaconescu, Marcela Sferlea, Gheorghe Ilas si Liliana Iedu