Intr-o perioada in care specialistii din Ministerul Agriculturii spun ca economia Romaniei este salvata de agricultura, producatorii de legume si fructe din judetul Timis prefera sa isi lase de izbeliste marfa pentru ca, spun ei, nu mai renteaza sa o vanda.
Potrivit acestora costurile pentru recoltare depasesc veniturile obtinute din vanzarea productiei. De cealalta parte, sefii agriculturii banatene se vad neputinciosi in fata acestei probleme. Asta si pentru ca in judetul nostru exista doar un singur depozit functional de legume si fructe, care sa tina produsele proaspete mai multa vreme. In aceste conditii, cumparatorul se vede nevoit ca atunci cand merge la piata sa se aprovizioneze, sa fie cumpatat. Asta pentru ca preturile sunt foarte mari datorita faptului ca legumele si fructele care se gasesc in piete sunt vandute de intermediari si nu de producatori.
________________________________________________________________________________________________
In Timis, zeci de hectare cultivate sunt abandonate de producatorii nemultumiti de preturile mici! Solutia oferta de autoritati, construirea de depozite frigorifice, nu-i incanta pe agricultori, pentru ca ea este rentabila doar in cazul in care acestia se unesc pentru a creea asociatii mari de producatori
Judetul Timis duce lipsa de depozite de legume si fructe, dar nimeni nu se inghesuie sa construiasca asa ceva, desi exista un program european prin care se pot accesa bani. Producatorii spun ca nu e rentabil sa detina un astfel de depozit din cauza legii. Concret, ei ar urma sa ia marfa de la producatori cu un pret, iar pentru iesirea marfii din depozit, pentru comercializare ar fi nevoiti sa adauge TVA-ul. Deloc rentabil!
Exista, totusi, un singur astfel de depozit, in Timis, la Periam, insa nu e deloc suficient pentru a gazdui toata productia de legume si fructe din judetul Timis. Depozitul este construit prin fonduri ale Uniunii Europene si realizat de grupuri de producatori. Capacitatea sa este de 300 de tone. Desi depozitul este un model pentru producatorii de legume din Timis, acest lucru nu inseamna ca lucrurile sunt roze in domeniu, dimpotriva, sunt foarte multe probleme. Tiberiu Lelescu, directorul Directiei Agricole Timis, spune ca evaziunea fiscala este in floare in Timis, la capitolul legume si fructe.
„Depozitele sunt la marginea drumului, in fiecare localitate. Sunt preturi mai mari ca la piata, iar marfa este adusa din Turcia. Din pacate noi nu putem sa ii amendam pe acesti comercianti. Administratia locala este cea care ii poate verifica daca si cum platesc impozit pe veniturile lor, dar de cele mai multe ori sunt ignorati”, a declarat Tiberiu Lelescu.
De exemplu, in zona Biledului, localitate recunoscuta ca fiind producator de legume, multi oameni isi scot, pur si simplu tarabele in fata casei, la marginea soselei si asteapta ca vreun trecator sa se opreasca si sa le cumpere marfa. Oamenii stau ore in sir, indiferent de vreme si nu isi pierd speranta.
„In fiecare an fac la fel, vand legumele si fructele din gradina sau ce am cules de la camp, aici, in fata casei mele. Asa imi rotunjesc veniturile, dar sa stiti ca nu e mare castigul”, ne-a spus un producator din Becicherecu Mic care si-a facut deja un obicei din a vinde marfa la marginea soselei.
Directorul agriculturii timisene spune ca anul acesta a fost productie foarte buna nu numai la cereale, ci si la legume si fructe. „Avem productie buna la rosii, la cartofi, la castraveti, la pepene fie verde, fie galben, la ceapa, desi nu putem spune ca Timisul este un judet legumicol. Cultivarea legumelor pe suprafete intinse a disparut, la noi, odata cu plecarea celor care stiau ca legumele sunt principala sursa si ma refer aici la nemtii din Banat”, a mai adaugat Lelescu.
Doua hectare de varza, abandonate pe camp la Sanpetru Mare
Preturile de dumping practicate de unii producatori de legume in piata de gros, perisabilitatea marfurilor, dar si lipsa unor centre de achizitie puternice au condus la gesturi fara precedent in agricultura timiseana: cultivatorii de legume au renuntat la ideea de a mai recolta marfa, pe care au abandonat-o, pur si simplu, in camp.
„Am cultivat doua hectare cu varza, pe care nici n-are rost sa o mai recoltez, asa ca o s-o abandonez in camp. Parca nu ajungea ca preturile la piata sunt foarte mici, din cauza supraproductiei din acest an, mai vin unii care vand la jumatate de pret pentru a scapa de marfa la primele ore ale diminetii! Decat sa-mi adancesc paguba, culegand varza si transportand-o la piata, mai bine o las pe camp”, ne spune Darko Milin, din Sanpetru Mare, care-si estimeaza pierderea la varza la circa 20.000 de lei.
In opinia sa, producatorii de legume ar trebui sa fie coordonati de asociatiile agricultorilor, care sa le spuna ce sa cultive si chiar sa caute oportunitati de desfacere a recoltei in judet sau in tara.
Un agricultor din Sanpetru Mare prefera sa lase sa putrezeasca pe camp zeci de tone de varza, pentru ca recoltarea ei l-ar face sa piarda mai multi bani
„Toata lumea cultiva aiurea, in speranta unui profit cat mai bun, in loc sa fim consiliati de catre specialistii de la Directia Agricola, care sa ne repartizeze pe culturi. Tu cultivi cartofi, tu cultivi varza, vecinul tau sa puna rosii, celalalt vinete. In felul acesta nu am mai avea aceste crize de supraproductie, cand toata lumea incearca sa vanda aceeasi marfa”, mai precizeaza sarbul din Sanpetru Mare.
Cat despre varianta de a-si vinde en-gros legumele fabricii de profil din Dumbravita, Darko Milin spune ca a colaborat o vreme cu acestia, dar a ajuns la debite restante de peste un miliard de lei vechi.
„Nu platesc, asta-i singura lor problema! In rest, ti-ar lua cate tone de marfa vrei. Mie mi-s datori cu peste un miliard de lei si, la ultimele discutii, cand iar mi-au spus ca n-au bani, mi-au oferit la schimb trei Matizuri. Ce sa fac eu cu masinile, sa deschid firma de taxi in Sanpetru?”, se intreaba retoric tanarul fermier. In acest an, fermierul din Sanpetru a cultivat cu legume peste 50 de hectare…
Cine este de vina?
De fostele CAP-uri se pare ca fug cultivatorii de legume si fructe. Potrivit lui Tiberiu Lelescu, directorul Directiei Agricole Timis, cultivatorii nu vor sa se constituie in asociatii pentru ca in cele mai dese cazuri, asociatiile sunt comparate cu fostele CAP-uri.
Tiberiu Lelescu
„Nu exista nicio intentie de asociere a legumicultorilor, ei fug de o astfel de asociere pentru ca spun ca nu vor sa reinfiinteze fostele CAP-uri”, a spus Lelescu.
In ceea ce priveste consultanta cand vine vorba de cultivarea legumelor, Directia Agricola ii ajuta pe cei interesati, insa prea putini cer sfaturi.
„Noi putem sa asiguram consultanta legumicultorilor, ba chiar facem studii pedologice pentru ei, dar foarte putini sunt cei care ne consulta. Cei mai multi care solicita aceste consultari sunt cei cu livezile. Cat despre producatorii de legume, cei care cultiva suprafete mici stiu cam ce merge in baza experientei de ani”, a precizat directorul Directiei Agricole.
La Piata de Gros vinzi la tona, in Piata 700 la kilogram
In piata, cativa producatori se bucura daca vreunui client ii face cu ochiul marfa sa. Cativa banuti in plus nu le strica, desi munca e multa, iar marfa ieftina. Ba chiar sunt dispusi sa mai lase din pret, doar-doar reusesc sa isi vanda marfa. Micii cultivatori nu se duc in Piata de Gros si prefera pietele mai mici din Timisoara.
Ion Almasanu un producator din zona Lovrin se lauda ca la el preturile sunt cele mai bune. Asta pentru ca, spune el, este producator autohton si ca poate vinde marfa la orice pret. Intreaga Piata 700 il cunoaste si si-a facut deja o retea de clienti carora le livreaza marfa sa.
„Eu daca vad ca nu pot vinde las din pret pe la ora 1-2. Daca merge piata, nu are rost sa las din pret. Normal ca ma mai targui cu oamenii ca doar suntem la piata”, spune batranul de 64 de ani.
Almasanu recunoaste ca a incearcat sa mearga cu rosiile si ardeii in Piata de Gros, insa acolo totul se vinde la en gros, iar el nu are atat de multa marfa ca sa fie bagat in seama.
„La Piata de Gros trebuie sa mergi cu camionul sa ai productie serioasa. Eu la trei platuri pe care le am… Aici in 700 vin cu o camioneta, in care bag cam 30 de kilograme de vinete, de ardei, de rosii, de castraveti. Nu voi avea niciodata productia pentru Piata de Gros”, explica acesta.
Pensionarul din Lovrin spune ca nu a avut de pierdut din cauza intermediarilor care iau legumele si fructele la un pret din Piata de Gros si le vand in 700 la un pret mai ridicat.
„Eu nu ma cert cu nimeni. Fiecare e liber sa vanda unde vrea, la ce pret vrea. Recunosc ca e concurenta mare si ca din banii pe care-i fac in piata nu-mi ajung decat sa-mi acopar cheltuielile”, mai spune acesta.
Targurile de produse se tin in toamna
Producatorii agricoli de legume si fructe sunt chemati sa isi vanda marfa la targurile pe care le va organiza Directia Agricola in toamna acestui an. Responsabilii agriculturii timisene spun ca deja au inceput sa faca demersuri pentru a organiza un astfel de targ la Muzeul Satului Banatean. Pana atunci, insa, se pregatesc sa organizeze astfel de targuri in parcarea unor lanturi de supermarketuri din Timisoara. Este vorba de o serie de targuri care vor fi organizate la sfarsitul acestei veri, inceputul toamnei, la fiecare sfarsit de saptamana. „Vrem sa promovam legumele si fructele din judet la pret de producator”, a mai spus Lelescu.
Mai mult, agricultorii sunt incurajati sa isi promoveze produsele atat pe piata interna, cat si pe cea externa, prin programe europene. Valeriu Tabara, ministrul timisean al agriculturii, a aprobat recent conditiile de acordare a sprijinului de la bugetul national pentru promovarea fructelor si legumelor proaspete pe piata interna, dar si pe cea externa, avand in vedere criza fara precedent care a lovit acest sector, din cauza epidemiei provocate de bacteria E-coli. Dealtfel, Comisia Europeana si Ministerul Agriculturii ofera organizatiilor profesionale si interprofesionale reprezentative din sectorul fructelor si legumelor proaspete posibilitatea de a beneficia de cofinantare din partea Uniunii Europene si de la bugetul de stat pentru promovarea produselor lor.
Pana atunci, insa, cei de la Directia Agricola Timis asteapta cu nerabdare toamna sa traga linie si sa numere recolta. Anul acesta, spun ei, au fost productii record la cereale si se asteapta ca si la legume sa aiba cifre mari, la fel ca la porumb si floarea soarelui. Nu degeaba guvernantii au anuntat deja ca agricultura este cea care sustine economia tarii in aceasta perioada afectata de criza financiara.
___________________________________________________________________________________________________________________
 Ilie Bitea – 85 de ani Eu vin la piata cam de doua ori pe saptamana. Fiind singur si pentru ca ma misc greu sunt nevoit sa cumpar din 700. Stiu ca in Piata de Gros sunt preturi mult mai mici. Astazi de exemplu pretul la rosii e de 5 lei. E foarte scump. Pretul aici e mare pentru ca sunt intermediari, aici nu sunt producatori. |
 Din punctul meu de vedere ar trebui sa li se creeze intermediarilor un spatiu special amenajat, cum ar trebui si producatorilor. Toti se dau producatori, insa preturile se vad. Intermediarul tine la pret, cu taranul te mai tocmesti ca asa e la piata. |
 Fata de Badea Cartan preturile in 700 sunt duble. Eu de obicei de acolo fac cumparaturile. Din cate stiu, acolo sunt mai multi producatori decat aici. De obicei in 700 preturile sunt oscilante, astazi e mai scump, ieri era mai ieftin. Deci cand nu au la cine vinde, lasa la pret. |
|
|
 Preturile sunt scumpe nu pentru ca sunt intermediari, ci pentru ca noi avem salarii mici. Nu putem cumpara. Eu cand iau salariul nu-mi ajung banii pentru aproape nimic, asa ca la noi e problema, nu la ei. |
