TIMISOARA. 24 decembrie este ziua in care gospodinele fac ultimele pregatiri pentru colindatorii ce urmeaza sa vina sau pentru masa de Craciun, in timp ce micutii il asteapta nerabdatori pe Mos Craciun.
Ziua este una importanta si pentru Timisoara. In acest an se implinesc 292 de ani de cand in Piata Libertatii se punea piatra de temelie pentru ceea ce avea sa fie cladirea Primariei Orasului.
Trecusera 15 ani de cand Eugeniu de Savoya eliberase Timisoara de sub stapanirea turcilor, iar orasul era in plin proces de transformare. Deja se lucra la regularizarea canalului Bega, iar in cetate se asezasera colonisti germani, care formau o comunitate numeroasa. La inceputul celui de-al treilea deceniu, acestia ii cer Guvernatorului Banatului, Claudius Florimund de Mercy, construirea unei primarii proprii. Cererea era aprobata, iar arhitectul Petro del Bonzo era cel care urma sa se ocupe de planuri.
In Ajunul Craciunului, in 1731, primarul Peter Solderer este cel care pune piatra de temelie a acestei cladiri, care avea sa fie ridicata pe fundatia baii turcesti din fosta Piata de Parada.
„La 24 decembrie 1731, primarul Peter Solderer a asezat piatra de temelie, la constructia viitoarei primarii germane. Dupa unele surse, edificiul a fost terminat in 1734 ( in stil baroc). Cert este ca la 15 februarie 1735, in cladirea noii primarii a avut loc alegerea primarului, fiind reales Peter Solderer„, se arata intr-un referat pentru restaurarea acestei cladiri, intocmit de municipalitate in 2013.
Ridicarea Primariei nu aduce doar laude pentru edilul Peter Solderer, ci si o problema, cu familia fostului primar Tobias Hold, cel care a condus Timisoara in doua mandate, mai intai intre 1718-1719, si apoi in perioada 1720-1722.
„Chirurgul Josef Hold, fiul primarului decedat Tobias Hold, reclama faptul ca tatal sau primise terenul fostei bai turcesti, dar noul primar Solderer a construit acolo primaria„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.
Cum a fost despagubit Josef Hold, nu se stie. Cert este ca planurile lui Pietro del Bonzo au fost duse pana la capat, iar imobilul din nordul Pietei de Parada a fost ridicat.
Pe partea din fata, in apropierea portii mari, a fost postata si o inscriptie aparte care aminteste de ceea ce se gasea in acest loc inaintea ridicarii cladirii: „Anul de ridicare al acestei bai, din timpul de groaza sub Ibrahim Ehan Hedja 1053„.
Nu era insa singurul text care aparea pe acea cladire, ci a mai existat unul in limba latina.
„Pe frontispiciul cladirii se afla reprezentatat stema orasului, amintind de starea lui anterioara, pe cand era o palanca. Inscriptia suna astfel:
Aminteste-ti ce am fost candva, lasa deoparte prezentul,
Zidurile din jurul Turciei au fost cucerite,
Asa cum a cucerit Cezarul teritoriile cu armele lui Eugenius,
Ce acum stralucesc, Mercius a preluat arta
Care a ramas superioară in lume, pentru totdeauna,
Acest lucru este convenabil, dar cu o conditie,
Acvila (vulturul) l-a protejat cu aripile pe Augustus„, se arata in volumul „Incercare de istorie politica si naturala a Banatului Timisoarei” al lui Francesco Griselini.
Despre cladire se aminteste si in volumul „Vechea Timisoara”, a primarului Josef Geml.
„In Piata Prinz Eugen sta primaria, o cladire cu doua etaje, construita pe locul unei foste bai turcesti. Aceasta casa a fost construita in 1734, fiind una dintre cele mai vechi cladiri din oras. In fata acesteia se afla biserica piarista cu manastirea de pe strada Stadthaus (azi Emanoil Ungureanu) si in spatele ei cladirea cu doua etaje a scolii. Biserica a fost construita in anul 1736 si demolata in 1911, insa cladirea manastirii si cea a scolii continua sa existe adapostind Scoala Oraseneasca de Muzica„, scria primarul Josef Geml, cu aproape un secol in urma.
Primaria veche a trecut prin mai multe transformari de-a lungul anilor, prima dintre acestea avand loc in 1782 cand corpul de vest a fost reconstruit de Joseph Aigner.
In 1849, fatada cladirii este deteriorata in timpul asediului de 107 zile al trupelor maghiare, aflate in conflict cu monarhia habsburgica. Imobilul este bombardat si sufera avarii serioase. Patru ani mai tarziu demareaza si proiectul de refacere, fatada fiind adusa la forma pe care o vedem in zilele noastre.
„Dupa 1849, a fost din nou refacuta, pentru ca la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea sa sufere alte transformari. Cladirea este compusa din doua parti, partea veche avind o fatada simetrica si o poarta, deasupra careia se aflau un balcon si patru ferestre arcuite care se dezvolta pe doua nivele, fiind ferestrele salii de sedinte; partea noua a fost inainte o locuinta particulara, pe fatada careia era un ceasornic solar„, se arata intr-un referat pentru restaurarea acestei cladiri, intocmit in 2013.
In 1935 a fost realizata o reparatie capitala a imobilului, iar Primaria si-a desfasurat activitatea in cladirea din Piata Libertatii pana in 1949, cand a fost ridicat actualul sediu de pe bulevardul C.D. Loga.
Primaria Veche are acum doua etaje, iar pe frontispiciul ei are gravat zidul de palisada al cetatii turcesti a Timisoarei, cu poarta prin care a intrat in 1716 printul Eugeniu De Savoya. Cladirea are si doua curti interioare, care asteapta si ele sa fie amenajate.
Acum la parter functioneaza un magazin si o farmacie, catre coltul din est, in timp ce in partea dinspre vest se afla poarta de intrare in cladire. In interior, intr-o parte a cladirii, se afla Facultatea de Muzica, in timp ce in alte incaperi isi au sedii diverse institutii.
Pe cladire este de asemenea amplasata o placheta care le reaminteste timisorenilor ca in 1867 si 1868 poetul Mihai Eminescu a trecut prin Timisoara. O data in cautarea fratelui sau Nicolae, iar a doua oara cu trupa de teatru a lui Mihail Pascaly. Placheta a fost asezata in urma cu peste 20 de ani de catre Societatea literar-artistica Sorin Titel din Banat.
Pe fatada dinspre strada Vasile Alecsandri sunt de asemenea reprezentate zidurile cetatii Timisoarei.
