Boala Cronică de Rinichi (BCR) este o afecțiune progresivă, caracterizată prin scăderea funcției renale, fiind asociată și cu un risc crescut de boală cardiovasculară sau de accident vascular cerebral.
„În România, dacă nu doare, nu-i boală”, declară Prof. Dr. Adalbert Schiller, medic primar nefrolog, Vice-Președinte Societatea Română de Nefrologie și adaugă: „Acesta este motivul pentru care foarte rar mi se adresează bolnavii pentru investigarea bolii cronice de rinichi. BCR nu doare! De altfel, autorii anglo-saxoni i-au și dat numele Silent Killer. Este ucigașul silențios pentru că impactul BCR asupra mortalității cardiovasculare, a mortalității generale, este colosal de mare”.
Boala Cronică de Rinichi (BCR) afectează la nivel european 1 persoană din 10, în timp ce la nivel global cifrele se ridică la 840 de milioane de oameni. Chiar dacă numărul de persoane afectate este atât de mare, rata de diagnosticare a acestei afecțiuni este în continuare foarte mică, astfel că aproximativ 90% dintre cei care suferă de această boală nu știu că au acest diagnostic.
Deși alte boli cronice netransmisibile au înregistrat o scădere în privința ratei de mortalitate, Boala Cronică de Rinichi continuă să rămână neschimbată în analiza mortalității standardizate pe grupe de vârstă.
Diagnosticarea timpurie ar putea preveni evoluția BCR către stadiile mai grave
Prof. Dr. Adalbert Schiller explică: „Din momentul în care BCR este diagnosticată și s-a declanșat, nu se vindecă. BCR amplifică apariția bolii cardiovasculare, iar în timp, pierderea de nefroni și efectul de pierdere de funcție a rinichiului amplifică acest risc cardiovascular, astfel încât în faza de dializă ajung foarte puține persoane. Noi le spunem celor care ajung în dializă <Fericiții supraviețuitori ai unei căi lungi>”
Medicii specialiști din Timișoara, prezenți la masa rotundă online ,,Legături primejdioase – Boala Cronică de Rinichi nu vine singură” au arătat că stadiile incipiente ale BCR se succed fără ca pacientul să observe simptome, dar că investigații uzuale (RACU – raportul albumină/ creatinină urinară și RFGe – rata estimată de filtrare glomerulară) efectuate pacienților la risc de a dezvolta boală cronică de rinichi ar putea diagnostica timpuriu boala și ar putea preveni evoluția BCR către stadiile mai grave.
Este nevoie de screening si analize specifice, pe grupuri țintă
Dr. Mihai Iacob, medic primar medicină de familie, medic instructor formator medicină de familie și ecografie generală, crede că managementul bolii cronice de rinichi, ca și managementul bolilor cardiovasculare, trebuie făcute, așa cum arată cele mai noi ghiduri europene, de echipe medicale multidisciplinare. Această echipă, printr-o colaborare și o comunicare eficientă, poate să țină sub control situația pacientului, în primul rând prin informare, dar și prin măsuri de profilaxie primară.
„Este o patologie care nu doare, de aceea rolul medicului de familie este primordial pentru că poate interveni în diagnosticul precoce, deci și în tratamentul precoce al acestui pacient. Este rolul medicului de familie de a face un screening pe grupuri țintă, un screening pe anumite segmente populaționale. Acestea sunt: bolnavii cu boli cardiovasculare, pacienții cu diabet, cei cu hipertensiune, dar nu în ultimul rând pacienții cu alte boli renale. Identificăm astfel comorbidități și riscul genetic. Intervenția precoce poate încetini evoluția bolii cronice de rinichi și reduce riscul apariției complicațiilor cardio-vasculare. Putem să asemănăm boala cronică de rinichi cu un iceberg – ceea ce vedem noi în spitale și la secțiile de nefrologie este doar vârful icebergului, marea majoritate a pacienților fiind însă cei nediagnosticați”, a arătat dr. Mihai Iacob.
Durerea si simptomele sunt cele care aduc pacienții la cabinet – dar BCR nu doare!
Prof. Dr. Dan Gaiță, medic primar cardiolog, Vice-Președinte Societatea Română de Cardiologie, explică de ce pacienții ajung la cabinet: atunci când pacienți au dureri determinate de angina pectorală sau de infarctul de miocard, faptul că au simptome majore – lipsa de aer, incapacitatea de a face efort – asta îi face să ajungă la noi, la cardiologi. Dar cea mai mare parte are un istoric lung de boală cronică de rinichi sau de diabet zaharat. Specialitățile noastre – nefrologia, diabetologia, cardiologia – văd prin fețe diferite aceeași problemă. Iar medicina de familie este prima redută de apărare a pacienților noștri, cea care încetinește acest proces, prin intervenția precoce pe mod de viață și factori de risc.
Ce este de fapt BCR? Ce analize sunt necesare pentru diagnosticare?
Prof. Dr. Adalbert Schiller explică: „Noi, nefrologii, vorbim despre Boală Cronică de Rinichi și nu despre Boală Renală Cronică. De ce? Pentru că mesajul conținut în acest nume ar trebui să fie înțeles de toată lumea, să fie înțeles și de pacientul cu pregătire minimă, de pacientul intelectual, de providerul de sănătate, de medicul de medicină internă sau de medicul specialist în diverse alte domenii. De aceea, întotdeauna vom vorbi despre Boală Cronică de Rinichi și nu despre Boală Renală Cronică.
BCR este un concept epidemiologic care pleacă de la următarea idee: există o serie întreagă de factori favorizanți care acționează asupra rinichiului. Nu întotdeauna, ci uneori, în funcție de durata de acțiune, vor genera leziuni cronice de rinichi. Aceste leziuni cronice de rinichi vor reduce în timp suprafața filtrantă a rinichiului și va genera o reducere a funcției excretorii.
Există analize specifice pentru diagnosticarea BCR. Astfel, pentru determinarea albuminuriei este suficient pentru început un examen de urină, iar pentru estimarea funcției renale este nevoie de creatinină serică. Medicul de familie are în urmărire aproximativ 2000 de persoane și, dacă folosește aceste 2 analize la persoanele respective, poate să determine precoce prezența BCR.
Medicul de familie va propune aceste investigații celor care prezintă factori de risc, deci pacienților cu diabet zaharat și hipertensiune arterială. Ar fi bine să nu uităm că în județul Timiș aproximativ 8% din populație prezintă diabet zaharat, iar hipertensiune arterială au peste 45%…”.
Rinichii și cordul sunt interconectate
Prof. Dr. Dan Gaiță, medic primar cardiolog, Vice-Președinte Societatea Română de Cardiologie, declară: „Mortalitatea cardiovasculară reprezintă în România mai bine de jumătate din mortalitatea totală. Asta inclusiv într-un an de pandemie, așa cum este acesta. Peste jumătate dintre români mor de boală cardiovasculară. BCR și diabetul zaharat sunt factori care agravează ateroscleroza. Două treimi din cei care au infarct de miocard au deja tulburări ale metabolismului glicemic și cel puțin o treime au deja BCR. Simplul fapt că cineva are diabet zaharat, are un risc mai mare de 3 ori de a avea deja BCR. De asemenea, cu cât prezența hipertensiunii este mai pregnantă, cu atât prevalența celor care au BCR este mai crescută. Insuficiența cardiacă este sacul comun în care ajung cele mai complicate forme de boli de inimă. Insuficiența renală este o zonă finală în care ajung cazurile cele mai avansate de afectare renală. Ele se intercondiționează: tensiunea arterială crescută afectează atât rinichiul, cât și cordul, funcția cardiacă scăzută afectează rinichiul care scade din funcție, rinichiul care este afectat, afectează în mod negativ cordul”, a mai explicat prof Dan Gaiță.
De noi toți depinde un viitor mai bun
”Vorbim astăzi despre BCR nu doar ca să arătăm impactul negativ. Trebuie să știți că avem și soluții de tratament tot mai eficiente. Important este sa identificăm la timp problema. Îndemnul meu este acum personal: Să ne facem analizele periodic și să le discutăm cu medicul nostru de familie, pe lângă un mod de viată corect dus, din care nu lipsește mișcarea zilnică, alimentația corectă, dar fără fumat. Trebuie să ne menținem sănătatea și să o protejăm”, conchide prof. dr. Dan Gaiță.
Evenimentul “Legături primejdioase – Boala Cronică de Rinichi nu vine singură” reprezintă o serie de patru întâlniri online, în care specialiști nefrologi, diabetologi, cardiologi și de medicină de familie intră în dialog cu presa, pentru o corectă informare asupra BCR. Prima întâlnire a avut lor marți 23 noiembrie, având ca invitați medici specialiști din București. Urmează întâlniri cu aceeași temă – Boala Cronică de Rinichi, cu specialiști din Iasi, Cluj, Timișoara.
Mesele Rotunde Zoom sunt organizate de EvolutionMedia și susținute de AstraZeneca.
