In anii de dupa Revolutie, judetul Timis a fost efectiv „cotropit” economic de gigantii industriei mondiale. Continental, Smithfield, Alcatel, Coca-Cola, Hella sunt doar cateva dintre marile companii care si-au construit fabrici si ferme in judetul nostru, oferind locuri de munca la zeci de mii de banateni.
Au preferat Timisul din ratiuni de business, judetul nostru avand un real vad comercial racordat la infrastructura europeana, beneficiind de amplasarea la granita de vest a tarii. Avem si un oras cu o rata a somajului ce tinde in permanenta spre zero si asta se datoreaza in mare parte investitorilor straini.
Ne putem mandri cu trecutul, dar prezentul – grevat de criza economica mondiala, lasa de dorit. In ultimii ani, gigantii economici au ocolit judetul nostru, dar si Timisoara, mandra capitala a Banatului, unde prin parcurile industriale cam… bate vantul. Va spunem mai jos cine sunt si cum au contribuit la dezvoltarea judetului investitorii straini care au pus la lucru forta de munca din Timis!
Cei aproape 100 de mari contribuabili din judetul nostru asigura 75% din PIB-ul celui mai intins judet al tarii
Investitorii straini au avut o contributie majora la estomparea crizei economice in Timis, considera fostul director executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice Timis, Nicolae Hornoiu. De fapt, dupa cum sustine, datorita gigantilor economici mondiali care au investit in aceasta parte de tara, judetul nostru nici nu prea a simtit criza.
“Cand discutam despre marii investitori din Timis, cei care au adus miliarde de euro si au creat zeci de mii de locuri de munca, ar trebui sa-i clasificam pe domenii de activitate. Un asemenea top ar trebui sa inceapa cu compania americana Smithfield, care cred ca este cel mai important, mai cu seama ca peste 80% dintre investitiile sale din Romania sunt concentrate in Timis si in zona Banatului. Apoi, concernul german Continental, care a sfidat criza si, in noiembrie 2012, a finalizat o investitie de 20 de milioane de euro si a creat aproape 2000 de locuri de munca. La fel si Hella, care este investitorul strain cu trendul cel mai dinamic in ultimii ani, cu investitii de cateva zeci de milioane de euro. De asemenea, compania germana Mahle a inaugurat o unitate de productie pe Calea Aradului, la iesirea din Timisoara, unde a creat 500 de locuri de munca. Discutand despre marii investitori din Timis, intre primii trei trebuie plasata, obligatoriu, compania americana Delphi Packard, care a redus la zero somajul din zona Sannicolau Mare, iar in perioada de criza nu numai ca nu si-a inchis nici o unitate din Banat, ci a mai deschis o fabrica de cablaje, cu 1.000 de locuri de munca, la Moldova Noua. Apoi, Alcatel, TRW Automotive, Linde Gaz, Zoppas, Siemens, Flextronic, Procter&Gamble, Frigoglass, Kathrein, AEM si ELBA, ultimii doi fiind investitori autohtoni care tin pasul cu marile companii straine. Sa nu uitam ca ELBA a investit 20-25 de miloane de euro, pe timp de criza, pentru a-si reloca productia la periferia Timisoarei, in Freidorf”, ne-a declarat Nicolae Hornoiu din postura de specialist in investitori straini.
Inainte de a fi directorul executiv al DGFP Timis, Nicolae Hornoiu s-a ocupat, din punct de vedere fiscal, de marii contribuabili din Timis. in opinia sa, valoarea investitiilor straine din Timis este de peste 15 miliarde de euro, iar cei 86 de mari contribuabili, majoritatea companii straine, au creat circa 100.000 de locuri de munca si asigura 75% din PIB-ul judetului.
Din probabil in… posibil
Daca in anii ’90 judetul Timis era ca un fel de eldorado pentru gigantii straini, in ultimii ani investitorii au cam ocolit Banatul. Autoritatile au si cateva explicatii.
De vina este clar criza economica, dar si legislatia stufoasa care nu prea le ofera beneficii firmelor cu bani de peste hotare. Aceasta este parerea vicepresedintelui Consiliului Judetean Timis, Marian Vasile. Potrivit vicelui din judet, autoritatile incearca sa ajute macar societatile existente pentru a supravietui conditiilor economice. Un proiect de hotarare in acest sens va intra, cel mai probabil, in plenul CJT din aceasta luna.
”Este o criza economica mare care ne loveste, pe langa aceasta e si un cadru legal pe care il impune guvernul. Noi, in Timis, lucram la momentul actual pentru a concepe o schema de ajutor de stat, avem deja o componenta din aceasta schema, care va intra in plen, dar ma astept sa cream si alte componente. Problema e ca in Romania nu avem un cadru legal prietenos ca in Occident. Daca vrem sa facem ceva trebuie sa avem un temei legal solid. Schema pe care o propunem trebuie sincronizata cu mai multe institutii. Dorim sa facem un program multianual care sa favorizeze firmele cu performanta ce au fost lovite de criza si au ramas in urma cu anumite plati justificat”, a declarat Marian Vasile, vicepresedinte al CJT.
Conform noului proiect de hotarare, firmele care functioneaza in Parcul Tehnologic si Industrial al Consiliului Judetean si care au datorii mari vor fi scutite de la plata penalizarilor.
Potrivit vicepresedintelui CJT, un mare investitor american este pe punctul de a-si deschide o afacere cu eoliene in Timis. Discutiile sunt foarte avansate si investitia ne-ar putea aduce sute sau chiar mii de locuri de munca.
”Investitori mari nu s-au anuntat sa vina, in ultima vreme, cu exceptia unei firme americane care produce eoliene. Au prospectat deja piata pentru componente electronice, dar au investigat posibilitatea de a produce si componente mari cum ar fi elice mari care vor fi transportate cu vagoane de tren. Deja s-au interesat de caile ferate, deoarece este nevoie de o anumita elasticitate, mai ales in curbe. in toamna anului trecut au venit si deja i-am pus in legatura cu diversi producatori astfel incat sa isi creeze relatiile necesare”, a declarat Marian Vasile.
Somajul sperie companiile straine. Autoritatile locale considera ca somajul scazut pentru zona noastra, anuntat de Directia de Statistica, alunga investitorii care cauta forta de munca.
”Vor veni, nu inseamna ca nu mai vin deloc, dar a fost o perioada de stagnare, pe de o parte din cauza crizei economice internationale, a faptului ca prea putine investitii s-au facut peste tot, in toti acesti ani. Pe de alta parte, in Timisoara somajul este sub 2%. In aceste conditii, desigur ca zona nu pare destul de atractiva pentru investitori”, considera primarul Timisoarei, Nicolae Robu.
Edilul Timisoarei a avut cateva intalniri cu strainii care au pus ochii pe capitala Banatului. S-a discutat deja despre o fabrica de materiale speciale pentru domeniul medical, despre realizarea unui incinerator de paie si despre realizarea unui incinerator de biomasa. Unii straini lucreaza la planurile de afaceri, a dezvaluit Robu. Dar locurile de munca oferite de acestea nu s-ar ridica deloc la nivelul celor oferite de marile companii din topul sefului de la Finante. Nu ca nu ar fi binevenite.
Continental Timisoara, pe locul 3 in lume
Grupul Continental a investit sute de milioane de euro la Timisoara. Fabrica din capitala Banatului este pe locul trei in cadrul companiei, care are un total de 19 unitati de productie la nivel global. in 2012 au fost produse 14 milioane de anvelope Continental la Timisoara, iar in 2013 este estimata o productie de 16 milioane.
Intr-un singur an, mai precis in 2012, Continental Anvelope a investit aproximativ 30 de milioane de euro in fabrica din orasul de pe Bega. Investitia totala a ajuns asadar la peste 300 de milioane de euro.
Grupul Continental a fost fondat in anul 1871, cu sediul central in Hanovra, Germania. A investit aproape 600 de milioane de euro in Romania, din care 275 de milioane au fost cheltuiti pentru ridicarea fabricii de anvelope din Timisoara, inca din 1999. Peste 1.800 de timiseni au fost angajati la fabrica din capitala Banatului, in timp ce numarul de angajati ai Continental in Romania – Timisoara, Sibiu si Iasi – depaseste 10.000.
Cel mai mare abator Smithfield din Romania e in Timis
Smithfield Ferme a intrat pe piata romaneasca in 2004 si a investit peste 600 de milioane de dolari. in prezent are 48 de ferme in 30 de localitati din judetele Timis si Arad, precum si noua fabrici moderne de nutreturi.
Investitiile Smithfield in Romania au creat peste 2.000 de locuri de munca in cadrul grupului, cu un procent de peste 80% din mediul rural. An de an, Smithfield vireaza la bugetul de stat si la bugetele autoritatilor locale taxe de peste 2,1 milioane de dolari.
In afara Statelor Unite, Smithfield este prezent, pe langa Romania, in Anglia, Franta si Polonia si detine societati mixte in Mexic, China si Spania, avand peste 57.000 de angajati in intreaga lume.
Hella, cel mai dinamic investitor strain din ultimii ani
Potrivit sefului de la Finantele timisene, Hella s-a dezvoltat foarte repede in ultima perioada. Doar in ultimii ani a investit cateva zeci de milioane de euro. Cea mai recenta investitie dateaza din iulie 2012: 55 de milioane de euro doar pentru extinderea fabricii din Timisoara, mai precis pentru dublarea capacitatii de productie a fabricii de electronice aflata langa Aeroportul International Traian Vuia. Hella a scos pe piata 350 de noi locuri de munca atunci, avand in total pana la 750 de angajati intr-o singura unitate.
Hella Group este lider mondial in furnizarea de componente pentru iluminat auto si electronica, precum senzori pentru utilizarea pedalelor de acceleratie.
De ce s-a pierdut investitia Mercedes?
Cea mai importanta investitie straina pierduta de judetul Timis s-a produs in 2008, cand autoritatile locale nu au fost in stare sa puna la dispozitia concernului german Mercedes-Benz suprafata de teren necesara pentru construirea unei fabrici noi, unde sa se produca noua generatie de limuzine A Classe. Investitorii germani au cautat o locatie in Timis, datorita prezentei in zona a numerosi producatori de componente auto, dar si a costurilor mici cu forta de munca. Interesele de pe piata imobiliara, speculate de latifundiarii cu conexiuni in zona administrativa a judetului, i-au facut pe nemti sa se razgandesca, gestul lor fiind interpretat si ca o sanctionare a gafei ministrului de atunci pentru IMM, Comert si Turism, Ovidiu Silaghi, care apucase sa confirme investitia inainte de a se consulta cu oficialii Mercedes.
“Speculantii imobiliari au vrut sa faca o afacere profitabila, personala din acest proiect, cu implicarea discreta a autoritatilor locale”, a dezvaluit fostul prim-ministru Calin Popescu Tariceanu.
In cele din urma, investitorii germani au acceptat oferta ungurilor de la Kecskemét, care le-au pus la dispozitie 300 de hectare de teren cu titlu gratuit. in acest fel, Timisul a pierdut o investitie de peste 800 milioane de euro, care presupunea crearea a circa 2.500 de locuri de munca. in urma cu cateva luni, pe poarta uzinei din Kecskemet a iesit primul autoturism Mercedes.
“Cea mai cautata marfa sunt banii ieftini!”
Contributia marilor investitori la cresterea economica a zonei a fost evaluata, in ultimii ani, si de fostul director general de la Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timis, Menuta Iovescu, care a coordonat intocmirea topurilor firmelor la fiecare sfarsit de an.
“Este evidenta contributia investitiilor straine la dezvoltarea economica a zonei, intrucat sunt cele care polarizeaza forta de munca si contribuie cu cele mai mari sume la bugetele locale si bugetul de stat. La nivel de indicatori economici analizati per judet, intr-adevar criza nu este vizibila, dar la nivel de IMM-uri aceasta se resimte destul de profund si, in primul rand, datorita incasarii cu mari intarzieri a clientilor. Daca firmele mici si mijlocii sunt in relatii de afaceri cu multinationalele locate in Timis sau in regiune, incasarile sunt sigure in majoritatea lor. Daca, insa, relatiile de afaceri sunt derulate la nivel micro sau mediu, intrarea in insolventa a catorva clienti pune in pericol stabilitatea firmei. Este o perioada in care marfa cea mai cautata sunt banii ieftini. Bancile acorda credite, dar in conditii diferite fata de conditiile oferite de bancile din UE clientilor lor. Procesul de creditare in domeniul constructiilor de locuinte este reluat, dar destul de timid, majoritatea tranzactiilor fiind in domeniul apartamentelor situate la mansarda, care sunt de valori destul de mici. Cu adevarat, rata somajului este mica in Timis, iar la AJOFM sunt multe locuri de munca disponibile. Cererea este in special pentru zona de studii medii, muncitori calificati in diferite domenii”, considera Menuta Iovescu.
Sosirea investitorilor in zona este conditionata si de prezenta fortei de munca din arealul nostru. Fostul director al CCIAT spune ca sunt anuntate si alte investitii in Timis.
”Interconectarea afacerilor pe verticala va putea conduce la o mai buna stabilitate financiara si pentru IMM-urile autohtone. Tocmai de aceea este de dorit, in continuare, o politica de spijinire a investitiilor in zona , atat straine cat si romane, pentru ca acestea sunt sursa de crestere economica si, in final, de bunastare materiala”, sustine Menuta Iovescu.
Autori: Gheorghe Ilas, Roxana Deaconescu, Liliana Iedu