TIMISOARA. Asa cum anuntase inca de anul trecut cand a incredintat OAR misiunea de a organiza un concurs de solutii pentru reamenajarea Pietei Victoriei si a strazilor si spatiilor adiacente, Primaria Timisoara a lansat acum competitia propriu-zisa.
„Concurentii sunt invitati sa transpuna mediul construit existent intr-o serie de spatii urbane atragatoare care sa stimuleze intalnirile dintre oameni; sa contribuie prin calitatea amenajarilor arhitecturale, urbanistice si peisajere la mentinerea si recrearea continua a sentimentului comunitar. Pentru a reusi, interventia trebuie sa combine intelegerea spiritului locurilor, identificarea valorilor istorice si urbane, inventarea unor solutii pentru probleme de mai multa vreme nerezolvate, precum si propuneri originale, potrivite cu circumstantele fara precedent furnizate de prezent si de viitorul previzibil pe termen mediu„, se arata in documentatia postata in SEAP, Servicii de proiectare (DALI+PT+AT, studii conexe) necesare realizarii obiectivului de investitie „Amenajare si modernizare Piata Operei si strazi zona Cetate”.
Primaria le da potentialilor candidati si directii de care sa tina seama pentru ca proiectele lor sa fie in armonie cu gandirea administratiei, subliniind ca „nu se cauta o imposibila „intoarcere romantica la natura”, nicio reconstituire ipotetica a unei stari anterioare, ci o regandire altfel a relatiei mediului construit cu cel natural. Proiectantii sunt invitati sa imagineze reformularea spatiilor urbane studiate astfel incat sa ramana familiare, dar si sa reprezinte afirmativ moduri de viata ale prezentului, sa corespunda cerintelor actuale de locuire urbana. in sfarsit, ca orice proiect, si acesta va implica o componenta de previziune: cum ar fi de dorit sa evolueze acest spatiu urban reprezentativ al Timisoarei in urmatorul interval de timp„, se mai arata in documentatie
Iata directiile principale de interventie recomandate de Primaria Timisoara!
„• Restrangerea cat mai extinsa a accesului carosabil exclusiv la riverani, aprovizionare si vehicule de interventie, in regim de shared space;
• Eliminarea parcarii la suprafata a autovehiculelor;
• Crearea mai multor posibilitati de traversare pentru pietoni si biciclisti dinspre Piata Victoriei spre Catedrala Mitropolitana si spre malurile Canalului Bega;
• Folosirea cat mai extinsa a pavajelor poroase pentru a permite trecerea apei de ploaie in sol. Tot in ideea valorificarii la maximum a apei dulci se poate considera un sistem integrat de captare a apelor meteorice pentru a participa la irigarea plantatiilor urbane;
• Considerarea unei tipologii cat mai bogate de plantatie urbana, de la scuar si aliniament la crang urban, si de la peluza la rain garden (gradini autosustenabile care aduna apa de ploaie);
Proiectarea iluminatului public in asa fel incat sa nu deranjeze ritmul biologic al pasarilor care cuibaresc in frunzisul arborilor„, sta scris in documentele ce insotesc anuntul din Sistemul de Achizitii Publice.
Aria centrului vechi vizat de proiect a fost impartita in zone si pentru fiecare dintre ele au fost notate asteptarile Primariei Timisoara de la proiectanti.
Zona A: Piata Victoriei
„Istoria incercarilor ratate de reabilitare a pasajului ilustreaza elocvent dificultatea problemei. De aceea, pentru recuperarea valentelor functionale proprii segmentului nordic al pietei, se cere desfiintarea pasajului si amenajarea suprafetei pe care o ocupa in modul cel mai inovator cu putinta: solutiile vor avea in vedere marea diversitate a evenimentelor ce pot avea loc in acest spatiu, dar si tendinta de a „inverzi” cat mai mult spatiul public.
Este zona in care se afla toate monumentele de for public din Piata Victoriei. De la nord la sud:
• „Lupoaica alaptand pe Romulus si Remus”, amplasata pe un soclu inalt;
• „Fantana cu Pesti”
• „Pomul Libertatii” plantat de pompierii forestieri din Marsilia in memoria Revolutiei din 1989;
• Busturile cu efigiile regelui Ferdinand I si reginei Maria:
• Monumentul „Crucificare”, creatie a sculptorului Paul Neagu.
Cu exceptia celor doua busturi regale, celelalte piese sunt amplasate pe axa nord-sud a Pietei Victoriei, obliterand astfel axa vizuala directa care leaga fatada monumentala a Operei cu volumul sculptural al Catedralei Mitropolitane. Arhitectura ambelor edificii este proportionala cu scara urbana a esplanadei. Relatia dintre monumente este intamplatoare atat din punct de vedere simbolic, cat si compozitional.
Reconfigurarea acestei zone va trebui sa pastreze totalitatea pieselor valoroase amplasate aici, dar nu neaparat si locul precis in care se afla in prezent.
Spatiul urban amplu si generos necesita o rearanjare convenabila a elementelor componente, o regandire a relatiilor spatiale, vizuale si simbolice dintre ele, pentru a incadra o coabitare a diferitelor naratiuni istoric-identitare. Aerul ceremonial trebuie pastrat, insa evitand orice solemnitate ursuza. Se va urmari dizolvarea spatialitatii de coridor si formarea locurilor care favorizeaza adunarea grupurilor de oameni, zabava.
Amenajarea propusa va permite perceperea favorabila a pieselor colectionate peste timp, dar fara a se lasa monopolizata de ele, ci inlesnind locuirea zilnica, fireasca a spatiilor urbane”, se arata in directiva specialistilor primariei pentru arhitecti in privinta reamenajarilor vizate chiar in Piata Victoriei.
Zona B – Piata Iancu Huniade – este piateta care se deschide in largimea strazii Huniade, la nord-estul Pietei Victoriei, intre cladirea Casei de mode si Castelul Huniade
Pentru aceasta zona, primaria asteapta propuneri pentru relaxare.
„Reinventarea functionala si peisajera a intregii piatete, care sa poata astfel deveni un loc in sine, un pandant minor al Pietei Victoriei si nu o anexa a ei. Functia de legatura cu Parcul Civic ramane importanta; ea se cere sustinuta cu functiuni de loisir si de alimentatie publica, agrementate prin rezolvari spatiale potrivite”, se arata in documentatie.
Zona C – cuprinde totalitatea strazilor care dau in Piata Victoriei sau delimiteaza perimetrul, cu exceptia bulevardului Regele Ferdinand
Locurile de parcare in spic, de pe bulevardul Regele Mihai I, de la intersectia cu strada Paris catre Opera, sa fie desfiintate si inlocuite cu „plantatie urbana” se afla printre planurile primariei de reamenajare. Iata ce propune pentru strazile laterale!
„Interventii minimale care sa aiba ca efect coagularea spatiala a acestor prelungiri ale Pietei Victoriei. Sunt spatii urbane care mijlocesc si pregatesc intrarea in piata, respectiv, in miscare inversa, reduc treptat intensitatea celui mai important spatiu urban timisorean. Acest aspect se va reflecta in alegerea materialelor, in densitatea si gruparea elementelor componente ale fiecarui ansamblu in parte. De asemenea, se va acorda atentie la coabitarea fluxurilor de circulatie, preferabil in regim de shared space.
Studiul nu poate anvizaja schimbari semnificative de trafic carosabil, dar poate propune nuantari ale celui existent si o tratare a suprafetelor pavate si plantate in asa fel incat sa amelioreze ambianta generala. Se poate avea in vedere alternarea carosabil/sharedspace, respectiv pietonal/shared space.
Strada J. W. Goethe, continuata de bulevardul Eminescu (studiat pana la strada 20 Decembrie 1989) formeaza o intersectie perpendiculara pe esplanada. Goethe e o fundatura ce se preteaza la amenajari statice, in timp ce Eminescu leaga (semi)carosabil ansamblul de strada 20 Decembrie 1989, limita estica a perimetrului de studiu, necesitand din acest motiv o abordare mai pragmatica.
Strada Nikolaus Lenau formeaza, in asociere cu strada Dr. Nicolae Paulescu (considerata pana la strada Piatra Craiului), a doua perpendiculara pe esplanada spre nord. Rimeaza cu perechea Goethe – Eminescu si vor fi abordate similar. Se va acorda importanta cladirii cinematografului Studio (cu o fatada Art Deco in front continuu, singurul cinema din oras cu fatada principala si cladire mono-functionala pozitionata central; spatiul amplu in fata accesului se va amenaja ca atare cu dublu rol: scuar de adunare a publicului si buzunar al pietei Victoriei. Bulevardul Regele Mihai I este artera carosabila care aduce traficul auto pana la peronul Operei. Se cere inlocuirea sirului de locuri de parcare cu plantatie urbana, cel putin pe segmentul cuprins intre Piata Victoriei si strada Paris.
Strada Alba Iulia este prelungirea Pietei Victoriei spre nord-est, de-a lungul frontului estic al Operei. Pana la strada Victor Vlad Delamarina va fi tratata ca atare, cu finisaje, plantatii si mobilier urban de aceeasi factura cu cele din piata.
Strada Marasesti este pandantul strazii Alba Iulia, de-a lungul celuilalt front al cladirii Operei. Pana la strada Coriolan Brediceanu va fi tratata similar cu perechea ei”, se arata in documentatia postata in SEAP.
Zona D – frontul dinspre bulevardul Regele Ferdinand I, continuat de bulevardul Constantin Diaconovici Loga (prin fata Catedralei).
Un pasaj rutier sau reconfigurarea circulatiei prin fata Catedralei Mitropolitane este dilema principala in aceasta zona de trafic ce margineste Piata Victoriei.
„Realizarea continuitatii functionale dintre esplanada Pietei Victoriei si Catedrala Mitropolitana, acum doar vizuala. Pe langa solutii inovatoare la scara detaliilor de finisaje si plantatii, problema principala care trebuie rezolvata este circulatia pietonala si ciclista dinspre Piata Victoriei spre catedrala si spre gradinile urbane ce se intind de-a lungul malului nordic al Begai. Una dintre optiunile posibile este tratarea portiunii de drum carosabil din dreptul Catedralei Mitropolitane in sistem de shared space sau de pasaj pietonal extins pe toata latimea Pietei Victoriei: traficul motorizat de pe bulevardul Regele Ferdinand I va traversa aceasta portiune cu viteza redusa si pe un carosabil regandit ca circulatie si configuratie in favoarea pietonului si activitatilor din proximitatea catedralei si pietei.
Tratarea peisajera a spatiului trapezoidal trebuie sa intareasca rolul sau in compozitie, acela de a raspunde, ca spatiu liber, masivului edificiul al catedralei, sustinand importanta acestuia.
Monumentul de for public „Crucificare” este plasat dezavantajos atat in ceea ce priveste perceperea sa sculpturala, cat si in relatie cu vecinatatea botanica, arhitecturala si urbana: intoarce spatele spre catedrala, in timp ce ideea initiala, de a proiecta crucea monumentului pe silueta edificiului de cult, este practic ilizibila. Este prea aproape de traficul auto desfasurat pe cinci benzi de circulatie si se percepe parca inecat in parterul vegetal pseudo-baroc care ocupa semicercul plantat in care se afla. Amplasarea sculpturii se cere reconsiderata pentru a face dreptate, printr-o percepere convenabila, semnificatiei, valorii sale artistice, importantei evenimentelor comemorate. Desi putin vizibila prin pozitia sa retrasa in spatele unui aliniament de arbori, cladirea Filarmonicii constituie frontul opus Primariei municipale de pe bulevardul Constantin Diaconovici Loga. Se pot lua in considerare modalitati de punere in valoare a acestei prezente arhitecturale elegante, care nu concureaza nici cu silueta dominanta a catedralei, nici cu fatada compacta a primariei”, se mai arata in documentatie.
Arhitectii isi pot depune proiectele pana in 6 octombrie, iar propunerile vor fi supuse analizei unui juriu format din: Gabriel Almajan, Marusa Zorec, Gruia Badescu, Maria Chiara Pozzana, Ana Sverko, Ciprian Silviu Cadariu, Monica Sebestyen, Ruben Latcau, Dragos Oprea.
Proiectele intrate in competitie vor fi premiate astfel: Premiul I = Valoarea contractului de proiectare: 7.415.850 lei fara TVA – Premiul II = 148.317,00 fara TVA – Premiul III = 74.158,50 lei fara TVA – Mentiune 1 = 37.079,25 lei fara TVA – Mentiune 2 = 37.079,25 lei fara TVA.