TIMISOARA. Inalta Curte de Casatie si Justitie a repus pe rol, in aceasta saptamana, cazul agentului de politie Flavius Bloanca, luptator cu cagula in cadrul Detasamentului de Politie pentru Interventie Rapida Timis, care a fost chemat in judecata de Daniel Ianos, membru al lumii interlope locale, dupa ce acesta a castigat la CEDO un proces impotriva Statului roman. Redeschiderea dosarului Bloanca a avut la baza decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului nr. 8258, din 12 iulie 2011, prin care Statul roman a fost condamnat la plata unor despagubiri catre Daniel Ianos in valoare de 21.000 euro, reprezentand daune morale, si 2.500 euro pentru daune materiale.
Judecatorii de la Stasbourg au stabilit ca, in cazul Ianos, au fost incalcate doua articole din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, respectiv art. 3 privind interzicerea aplicarii relelor tratamente si art. 6, aliniatul 1, privind dreptul la un proces echitabil. In urma deciziei favorabile la CEDO, Daniel Ianos a promovat la inalta Curte de Casatie si Justitie o actiune de revizuire a hotararii instantelor din Romania prin care politistul Flavius Bloanca, dupa cinci luni de arest preventiv, a fost gasit nevinovat in procesul in care a fost acuzat de agresiune in timpul unei misiuni, pus in libertate in decembrie 2004 si reangajat la trupele speciale ale IPJ Timis.
Paradoxal, inainte ca judecatorii de la CEDO sa decida plata unor despagubiri catre Daniel Ianos, o decizie asemanatoare au luat si instantele din Romania, doar ca aplicabila… politistului. in 2010, Flavius Bloanca a fost despagubit cu suma de 15.000 de euro pentru cele aproape cinci luni de arestare nelegala. “Mi s-au luat trei ani din viata. Nu doresc nimanui sa treaca prin ce am trecut eu. Vreau ca Statul roman sa plateasca pentru ceea ce mi-a facut justitia”, a spus la vremea respectiva agentul Flavius Bloanca, in timp ce avocata acestuia, Carmen Obarsanu, a fost mai radicala.
„Este o suma prea mica pentru suferinta politistului. El a fost dat afara din Politie si a fost aruncat dupa gratii alaturi de infractori. Apoi justitia si-a dat seama ca a gresit si l-a achitat. Acum i-a aruncat acum un maruntis de 15.000 de euro, dupa ce i-a distrus viata!”.
Politistul transformat in “militian-killer”, gasit nevinovat la rejudecarea dosarului
In seara zilei de 12 mai 2001, o echipa de la DPIR Timis, din care facea parte si agentul Flavius Bloanca, a urmarit si blocat in trafic un autoturism care avea la bord cinci persoane implicate in numeroase furturi de masini, printre care si Daniel Ianos. Suspectii au fost coborati din autoturism, imobilizati si legitimati sumar. Dupa ce au fost conduse la sediul IJP Timis, cele cinci persoane au fost amprentate si apoi puse in libertate. La scurt timp, Ianos a acuzat dureri violente la nivelul abdomenului, iar in data de 15 mai 2001 i-a fost extirpata splina. Raportul medico-legal de dupa operatie a confirmat faptul ca “leziunile de violenta au putut fi rezultatul lovirii directe cu un corp dur; acestea au necesitat 25 de zile ingrijiri medicale; au avut ca urmare pierderea unui organ – splina – si i-au pus viata in pericol”.
In cursul anchetei penale, Daniel Ianos l-a indicat pe Flavius Bloanca drept autorul loviturii, motivand gestul subofiterul ca fiind un act razbunator pentru un incident petrecut intre ei, in urma cu doi ani, in incinta unei discoteci. Procurorii care au dispus trimiterea in judecata a politistului nu au putut explica modul in care victima si-a recunoscut agresorul, in conditiile in care toti politistii purtau cagule, iar suspectii se aflau cu spatele, cu mainile intinse pe masina folosita la interventie. Desi declaratiile politistilor prezenti la acea actiune au indicat faptul ca Bloanca a condus autovehicolul si nu a participat efectiv la imobilizarea suspectilor, procurorii au dispus arestarea preventiva a politistului si trimiterea sa in judecata pentru rele tratamente.
Condamnat, initial, la doi ani si jumatate de inchisoare, Flavius Bloanca a fost repus in drepturi dupa ce procurorul general de atunci, Ilie Botos, a ignorat campania de presa dusa de anumite ziare si posturi de televiziune impotriva eliberarii “militianului-killer”si a promovat un recurs in anulare. Rejudecarea dosarului de catre Curtea Suprema de Justitie a dus la stabilirea nevinovatiei politistului, instanta hotarand ca Flavius Bloanca fusese condamnat doar pe baza marturiilor unui individ din lumea interlopa, care a declarat procurorilor militari ca l-a recunoscut pe politistul agresiv care i-ar fi rupt splina dupa “gatul scund si gusa de sub cagula”…
CEDO despagubeste interlopul, instantele din Romania despagubesc politistul
In motivarea deciziei CEDO prin care Statul roman a fost condamnat la plata a 23.500 de euro catre Daniel Ianos, judecatorii de la Strasbourg au retinut ca recursul in anulare promovat de Procurorul General, in 2004, nu s-a bazat pe descoperirea unor fapte noi. “Simpla constatare a caracterului incomplet si partial al unei anchete nu poate fi considerata o eroare judiciara fundamentala. in speta, introducerea recursului in anulare nu a fost fondata pe descoperirea unor fapte noi, sau pe existenta unor vicii serioase de procedura. Instanta suprema a avut in vedere doar faptul ca procurorii si instanta de fond si-au fondat deciziile luate, referindu-se mai mult la declaratiile martorilor decat la raportul politistilor prezenti la locul faptei. Or, acest fapt nu poate constitui, prin el insusi, un temei suficient pentru atacarea unei decizii definitive prin intermediul unei cai extraordinare de atac”, au precizat judecatorii de la Strasbourg. Cat priveste prevederile art. 3 din Conventie, au pus in evidenta faptul ca Guvernul roman nu a putut demonstra, de o maniera satisfacatoare, inexistenta legaturii de cauzalitate intre violentele la care a fost supus reclamantul de catre politist si vatamarea suferita.
Revenind la tentativa de redeschidere a cazului Bloanca, in data de 5 martie a.c. Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins cererea de revizuire prin care Daniel Ianos a incercat sa invoce, din nou, vinovatia politistului.
“Era in sala si chicotea. Cred ca a promovat aceasta actiune mai mult din orgoliu, decat din convingerea ca politistul ar fi vinovat. Mai cu seama ca, in urma cu doi ani, Statul roman a recunoscut arestarea nelegala a politistului si l-au despagubit”, a precizat avocata Carmen Obarsanu. Decizia iCCJ in acest caz este definitiva si irevocabila.