TIMISOARA. Avea sa se uneasca cu tara cateva luni mai tarziu dupa 1 Decembrie 1918, insa momentul istoric avea sa-i schimbe si lui soarta.
Banatul a avut si de pierdut si de castigat, o spune profesorul de istorie Sorin Ionescu, directorul Colegiului National Banatean, in INTERVIURILE TIMISOAREI, singura emisiune interactiva LIVE pe Facebook din Timisoara, realizata de Orasul Timisoara si opiniatimisoarei.ro, din studioul HDV.
Emisiunea de joi seara a fost urmarita de peste 10.000 de oameni.
„Trebuie spus de la bun inceput ca Banatul, Timisoara adica, abia in 3 august 1919 vor intra in componenta Romaniei, si mai trebuie spus ca in cadrul Congresului de pace de la Paris si a Conferintei de pace de la Paris, problema impartirii teritoriale a Banatului a fost pusa intr-un mod direct dintr-un motiv foarte simplu. Bratianu, in momentul in care a negociat tratatul de aderare a Romaniei la Antanta in 1916, a cerut ca granitele vestice ale Romaniei sa fie delimitate de Tisa si Dunare, ceea ce insemna ca intreg Banatul istoric, inclusiv ceea ce noi numim astazi Banatul sarbesc si unguresc, ar fi trebuit sa fie in componenta Romaniei„, a spus Sorin Ionescu in INTERVIURILE TIMISOAREI.
Profesorul a explicat si de ce a mai fost nevoie de inca 9 luni pana cand si Banatul devenea parte a Romaniei Mari, la 3 august 1919.
„Momenul 1 Decembrie e un moment simbolic. Putea fi si mai lunga perioada. Trebuie sa recunoastem faptul ca Marea Unire se datoreza vointei populare exprimata la Alba Iulia, dar pe de alta parte este si rezultatul negocierilor politice de dupa Primul Razboi Mondial in cadrul Conferintei de pace de la Paris. Ne e greu sa credem ca, daca Romania pierdea razboiul, se mai facea Marea Unire. E clar ca Marea Unire este si o consecinta directa a acestui eveniment. Sigur ca Bratianu a cerut in 1916 teritoriul asa cum l-am mentionat. Sigur ca Antanta i-a dat lui Bratianu tot ce a cerut dintr-un motiv foarte simplu. In 1916 presiunea germana pe frontul de vest era atat de mare incat Antanta avea nevoie disperata de un nou aliat care sa sa descongestioneze frontul de la Verdun si sa-i faca pe nemti sa mute trupele de la vest spre est. De aceea ne-au dat tot ce am cerut chiar fara sa se gandeasca ca intr-un viitor desen politic granita Romaniei va trece la 30 de kilometri de capitala Serbiei, Serbia care era un aliat al Antantei. Sa nu uitam ca razboiul a inceput in regiune. Va dati seama de reactia grupurilor sarbesti si a celor care ii sustineau pe sarbi, cand si-au dat seama cat de mult se va intinde Romania in acel moment. Chiar se spunea ca tunurile romanesti vor reusi sa bata in periferiile Belgradului fara niciun fel de probleme. Chiar daca eram doua state aliate, totusi interesele militare si geopolitice sunt puse in discutie. Mai exista si o alta grupare care cerea mentinerea sub o forma sau alta a Austro-Ungariei, pentru ca aparuse un nou pericol in Europa, pericolul bolsevic. Cele 9 luni sunt perioada in care s-a negociat intens de catre Romania, Serbia, Antanta, si chiar de catre cei care voiau sa mentina Austro-Ungaria. Sfarsitul acestei perioade marcheaza trasarea acestei linii de demarcatie. Frontiera Romaniei cu Serbia nu este una naturala, este o linie de demarcatie intre cele doua state, impartindu-si si pe criterii demografice teritoriul, urmand ca mai apoi, asa era specificat, sa existe si un schimb de populatie intre Romania si Serbia„, a spus Sorin Ionescu.
Directorul Colegiului Banatean a punctat plusurile si minusurile momentului 1 Decembrie 1918 in Banat.
„Trebuie sa recunoastem ca dupa Marea Unire, Romania a avut o mare problema in special in zona administrativa, a personalului administrativ care a venit in noile teritorii. A existat dupa Marea Unire o criza administrativa. Si imi aduc aminte aici de cazul unui prim director de dupa Marea Unire al Muzeului Banatului, care in momentul in care regele Ferdinand a vizitat Timisoara a asezat expozitia de numismatica in functie de marimea monezilor, punandu-le pe cele mai mari si stralucitoare in fata, si pe cele mai mici mai in spate, fara sa isi dea seama ca e un pic invers, si ca cele mai vechi sunt cele mai importante si interesante. Regele a observat insa acest lucru si l-a schimbat imediat din acea functie. Sigur ca sunt lucruri inerente in momentul in care un stat isi dubleaza populatia si teritoriul. Trebuie sa ne gandim ca Romania insemna inainte de razboi doar Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova si cam atat. Ce a adus bun? In special dezvoltarea in zona educatiei. Sa nu uitam ca in urma Marii Uniri apare Universitatea Politehnica, Timisoara fiind deja trecuta pe harta educationala puternica a Regatului Romaniei. Pe de alta parte, aparitia unui capital, sau a unui capitalism romanesc in zonele de langa Timisoara, in zonele din Resita. Sa nu uitam ca in al doilea razboi mondial principalul centru de productie de la locomotive pana la armamentul greu era la Resita. Si desigur, din acel moment Timisoara devine alaturi de Cluj, de Iasi, de Cernauti, Bucuresti si Constanta unul dintre principalele orase ale tarii. Nu as vrea sa insist prea mult pe epoca comunista pentru ca, asa cum stiti, din punct de vedeere istoric nici nu e foarte analizata, dar mai mult ca sigur pentru banateni a fost un regres din cel putin cateva aspecte. In primul rand, renuntarea la ceea ce e mai drag banateanului de la tara, la proprietate. Un prieten de-al meu spune ca <banateanul e mandru atunci cand in spaisul lui se regasesc toate cele de care are nevoie>. Regimul comunist i-a atacat sistemul lui de siguranta. Pe de alta parte, suntem singura regiune din tara in care exista o politica de deportare constanta a statului comunist, sub pretextul titoistilor, sub pretextul razboiului rece, acel razboi tacit intre blocul comunist si Iugoslavia, pentru ca pe frontiera aceasta suntem. Dar drama populatiei din Banat intra in acest moment in sfera regimului de presiune extrem de dur. Ardelenii nu stiu cat au fost de marcati de gulagul comunist, insa banatenii au fost afectati mai mult ca sigur. Poate putini stiu ca sunt deportari si din alte zone catre Banat. De exemplu, in zona Varias sunt adusi romani machidoni din zona Dobrogei intr-o politica de echilibrare demografica a regimului comunist. Mai apoi, stiti foarte bine epoca lui Ceausescu, in care nu a fost tintita neaparat zona Banatului, insa a existat o politica de amestecare a tinerilor din regiuni. Terminai facultatea la Iasi, erai repartizat la Moldova Noua, dupa care primeai un post la Timisoara cand se deschidea orasul„, a povestit directorul CNB.
Directorul Colegiului National Banatean, profesorul Sorin Ionescu, a fost invitatul emisiunii INTERVIURILE TIMISOAREI de joi seara, singura emisiune interactiva transmisa LIVE pe Facebook, realizata de Orasul Timisoara si opiniatimisoarei.ro, avandu-i ca moderatori pe Ciprian Voin si pe Petre Nicoara.
INTERVIURILE TIMISOAREI poate fi vizionata pe pagina de Facebook Orasul Timisoara si pe site-ul opiniatimisoarei.ro in fiecare joi seara de la orele 21.30.