In Tara Romaneasca, in 1520, domnea Neagoe Basarab. Dupa moartea sa, la 15 septembrie 1521, profitand de minoratul lui Teodosie (fiul lui Neagoe Basarab), begul de Vidin, Mehmed, incearca si izbuteste, pentru foarte putin timp, luarea in stapanire a Tarii Romanesti.
In octombrie 1521, pretendentul la tron, Dragomir Calugarul, disputa domnia lui Teodosie si il infrange la Targoviste. Mehmed-beg intervine si il infrange pe Vlad, dupa care il decapiteaza. Radu de la Afumati il infrange pe Mehmed-beg, sprijinitorul lui Teodosie, in luptele de la Glubayi, stefeni (pe Neajlov) si Clejani.
Luptele numeroase date de Radu de la Afumati cu turcii Sultanului Soliman Magnificul l-au facut pe Nicolae Iorga sa-l numeasca pe acesta „Domnul razbunarii crestine si al mandriei romanesti”.
In anii care au urmat sfarsitului domniei lui Neagoe Basarab, Tara Romaneasca traversa una din cele mai primejdioase perioade din istorie. Dinspre granitele de apus se auzeau salvele tunurilor lui Soliman Magnificul care biciuiau zidurile cetatii de la Belgrad, ostile sale cucerind apoi Ungaria. In interior, marii boieri se infruntau pentru putere.
Radu de la Afumati s-a luptat eroic cu agarenii (cum mai erau numiti turcii) si boierii potrivnici. A fost biruitor in primele lupte, preluand domnia, dar dupa lupta de la Ciocanesti a fost silit sa se retraga in Transilvania. Turcii au incercat sa transforme tara in pasalac. Dar Radu de la Afumati a revenit in iunie 1522 cu forte proaspete. La Grumazi a avut loc „cel mai iute si cel mai vartos din toate razboaiele”. Radu l-a gonit pe Mehmed-beg dincolo de Dunare.
Primejdia tranformarii tarii in pasalac a trecut. Prin negocieri cu Poarta otomana, Radu a obtinut recunoasterea ca domn in 1525. Au urmat cativa ani de liniste pentru Tara Romaneasca. Dar, in 1528, au aparut complotisti impotriva domnitorului. La sfarsitul lui 1528, boierii potrivnici au pornit impotriva acestuia si l-au urmarit pana la Ramnicu Valcea, unde a fost ajuns. A fost ucis, impreuna cu fiul sau, Vlad, la 2 ianuarie 1529, chiar in altarul bisericuii din dealul Cetatuia, act de o cruzime fara precedent.
La 9 august, 1529, in Tara Romaneasca, este pus domn, de catre turcii lui Soliman, Moise-Voda, care carmuieste cu concursul boierilor Craiovesti. Sfatuit de ei, Moise ii ucide pe boierii care uneltisera omorarea lui Radu de la Afumati. Domnitorul se orienteaza spre o politica ostila Portii.
De aceea, in 1530, turcii il numesc ca domn pe Vlad, care se bucura de sprijinul unei parti insemnate a boierimii. Moise e constrans sa se refugieze in Transilvania si se intoarce cu ajutorul epicopului Nicolae de Gerend si de stefan Mailath. In lupta de la Viisoara, Moise-Voda e infrant de Vlad si ucis. Vlad al VI-lea inecatul (fiul lui Vlad al V-lea cel Tanar) a domnit intre iunie 1530 si septembrie 1532, cand a murit subit. intre septembrie 1532 si septembrie 1534, este numit domn Vlad al VII-lea Vintila (sustinut de feudalii buzoieni), care se recomanda fiu al lui Radu cel Mare.
In 1535, Vlad Vintila e ucis in timpul unei partide de vanatoare, dupa ce a intrat in conflict cu o parte din marii boieri. Este urmat de Radu Paisie, fiul lui Radu cel Mare, care domneste pana in martie 1545.
Intre 1538-1540, turcii lui Soliman au ocupat Braila, pe care au transformat-o in raia in 1541. Radu Paisie era un om pios care se ingrijea de cele bisericesti. El a terminat mitropolia din Targoviste si a construit manastirea Mislea. Paisie a fost inlaturat de pe tron de fratele lui vitreg, Mircea Ciobanul, in martie 1545. Turcii l-au exilat in Egipt, unde a murit, si se crede ca a fost inmormantat in Alexandria.
Mircea Ciobanul reprima incercarile marii boierimi de a-i stirbi autoritatea. Ucide 200 de boieri, altii reusesc sa fuga din tara. in 1548, in lupta de la Peris, domnitorul ii infrange pe boierii pribegi. Dar in 1552, in lupta de la Manesti, boierii pribegi din Transilvania impreuna cu pretendentul Radu Ilie (Haidaul) il infrang pe Mircea Ciobanul si il alunga din Tara Romaneasca.
El revine la domnie in 1553, cu sprijinul domnitorului Moldovei, Alexandru Lapusneanu, dar pentru scurta vreme, fiind inlaturat tot de acesta. S-a obtinut de la Poarta domnia pentru Patrascu, dar, dupa moartea lui, Mircea Ciobanul revine pe tron, pus chiar de sultanul Soliman Magnificul.
Domnitorul promite iertarea boierilor pribegi, dar, dupa ce se intorc si turcii pleaca, executa un mare numar dintre ei si clerici. Mircea Ciobanul a murit in septembrie 1559 si doamna Chiajna l-a ajutat pe fiul lor Petru sa obtina domnia. in lupta de la Serpatesti, din octombrie, sprijiniti de turci, Doamna Chiajna (fiica lui Petru Rares) si Petru i-au invins pe boierii pribegi. In noiembrie, in lupta de la Boian, ei incearca, in zadar, din nou, sa-l inlature pe Petru cel Tanar, care la urcarea pe tron avea numai 13 ani. Era un baiat bland si religios, tara fiind condusa practic de mama sa. Dupa ce Doamna Chiajna a cazut in dizgratia turcilor, in 1568, Petru a fost detronat.
Sultanul a luat tezaurul domnilor Moldovei
In Moldova, in 1520, pe tron se afla Stefanita Voda cel Tanar, nepotul lui Stefan cel Mare. El a domnit pana in 1527, fiind urmat de Petru Rares, fiul natural al lui Stefan cel Mare, care a fost majar, adica negustor de peste. A devenit domn cu ajutorul micii boierimi, a targovetilor si taranilor, dar si a lui Stefanita Voda, care, dupa cum scrie Grigore Ureche, „bolnav la Hotin au lasat cuvantul, ca de sa va savarsi el, sa nu puie pre altul la domnie, ci pre Patru Majariu”.
In timpul domniei lui Petru Rares (cel mai insemnat dintre domnitorii Moldovei din veacul al XVI-lea), Soliman Magnificul obtine victoria de la Mohács, la 29 august 1526, asupra armatelor regale maghiare.
Otomanii se pregateau sa transforme Transilvania in provincie turceasca. Asupra acestei provincii romanesti isi atintise privirile si Curtea Imperiala de la Viena. Ca sa apere posesiunile de peste munti ale Moldovei, Rares a intervenit in razboiul dintre Ioan Zápolya si Ferdinand de Habsburg.
De partea vioevodului transilvanean, ostile moldovene obtin victoria in luptele de la Feldioara. Astfel Rares isi intareste stapanirea asupra Ciceului si Cetatii de Balta, obtine cetatile Ungurasul, Rodna si Bistrita.
El se considera stapan al Transilvaniei, dar nu va avea intentia de a exercita autoritatea efectiva asupra acesteia, pentru ca stia ca Poarta nu ar fi permis-o. De aceea, a restituit Transilvania lui Ioan Zápolya.
Dupa ce a inlaturat pe favoritul marelui vizir Ibrahim, venetianul Aloisio Gritti, care urmarea sa consolideze controlul Portii asupra Transilvaniei, Petru Rares s-a alaturat Ligii Sfinte, consituite la 7 februarie 1538 sub egida Papei Paul al III-lera.
Soliman Magnificul a hotarat sa loveasca Moldova, cea mai fragila articulatie a coalitiei care mai era formata din Imperiul romano-german, Venetia, Ioan Zápolya si Ferdinand de Habsburg.
In 1538, sultanul s-a hotarat sa cucereasca Moldova, sub pretext ca nu i se plateste tributul anual. El a trecut hotarele lui Petru Rares in fruntea a 200.000 de luptatori. Asupra Moldovei au pornit o data cu sultanul cete de tatari si lesi condusi de generalul Tarnovski. Domnitorul moldovean a mobilizat toate fortele militare, a parjolit recoltele, a golit satele si le-a dat foc, a otravit fantanile, a blocat trecatorile. I-a atacat pe tatari si i-a silit sa se intoarca, a ajuns la o intelegere cu lesii.
Citeste mai mult AICI!
CITESTE SI:
Vedeta din Suleyman Magnificul canta o melodie faimoasa, in limba engleza! VIDEO!
Cine e odalisca Nigar din serialul Suleyman Magnificul si ce se va intampla cu ea in film
‘Suleyman’ este putred de bogat si in realitate. Actorul isi deschide un complex turistic in Grecia!
Serialul ‘Suleyman Magnificul’ a creat isterie. Premierul turc, scos din minti: Ii blestem si ii condamn pe realizatori