Modificarile mai vizeaza si alte reglementari referitoare la somajul tehnic si la concedierile colective.
Potrivit proiectului, care va fi discutat in perioada urmatoare cu partenerii sociali, cele mai multe modificari sunt aduse in zona contractelor de munca pe perioada determinata sau prin agent de munca temporara, in sensul flexibilizarii posibilitatilor in care se pot incheia astfel de contracte.
Astfel, contractele pe durata determinata pot fi incheite pe o perioada de 36 de luni, fata de 24 de luni, in legislatia actuala, si cu posibilitatea de prelungire, dupa expirarea termenului initial, fara a se mai prevedea o perioada maxima.
In acelasi timp, se abroga articolul potrivit caruia, la incetarea celui de-al treilea contract pe perioada determinata, angajatul de pe postul respectiv va fi incadrat obligatoriu cu contract pe perioada nedeterminata.
Legat de munca prin agent temporar, se stabileste o perioada maxima a contractului de 24 de luni, dar cu mentiunea ca “durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita pe durate succesive care, adaugate la lista initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni”.
Modificarile la Codul Muncii mai prevad si prelungirea perioadelor de proba la 45 de zile, de la 30, in prezent, pentru functiile de executie, si la 120 de zile, de la 90, pentru cele de conducere.
Spre deosebire de acualul Cod al Muncii, proiectul precizeaza ca “pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractual individual de munca poate inceta numai printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la intiativa oricarei dintre parti”.
In ceea ce priveste preavizul in cazul demisiei, acesta a fost prelungit la 20 de zile lucratoare, de la 15 zile calendaristice, in prezent, in cazul functiilor de executie. Pentru cele de conducere, preavizul a fost prelungit la 45 de zile lucratoare, de la 30 de zile calendaristice, in actuala legislatie.
Ce alte modificari mai propune Ministerul Muncii?
– Durata maxima a timpului de lucru nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, pentru o perioada de referinta de 4 luni, comparativ cu 3 luni, in prezent.
– Se prelungeste de asemenea, si perioada limita in care orele suplimentare se compenseaza cu ore libere platite, de la 30 la 60 de zile.
– Ministerul propune abrogarea articolului 33 din actualul Cod al Muncii, care prevede ca angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post este interzisa. Cu alte cuvinte, un patron poate angaja in proba, succesiv, oricate persoane vrea si sa renunte la ele dupa expirarea perioadei de proba.
– Perioada in care angajatorul trebuie sa asigure fiecarui salariat concediul de odihna neintrerupt, pentru situatiile in care concediul este programat fractionat, va fi redusa de la 15 la 10 zile.
– Pe timpul grevei, angajatorul va putea suspenda contractul de munca al participantilor la protest.
– In cazul intreruperii temporare a activitatii (asa numitul somaj tehnic), angajatorul va putea scurta saptamana de lucru de la 5 la 4 zile pe saptamana, cu cu reducerea corespunzatoare a salariului. Angajatorii vor mai avea la dispozitie si posibilitatea trimiterii angajatilor in concediu fara plata de maximum 15 zile pe an, daca acest lucru este necesar din cauze economice.
– In noua varianta a Codului Muncii, angajatorii care fac concedieri colective vor putea incadra alti angajati pe posturile ramase vacante chiar de a doua zi. Ministerul propune abrogarea articolului 72 care prevede ca angajatorii care au facut concedieri colective nu pot face noi incadrari pe posturile salariatilor concediati timp de 9 luni.
– De asemenea, legea care este acum in vigoare prevede ca, in cazul in care patronul se redreseaza din punct de vedere economic si face din nou angajari, este obligat sa reangajeze salariatii concediati, fara examen, concurs sau perioada de proba. Si aceasta prevedere este propusa pentru abrogare.
– Clauza de neconcurenta – nu va mai fi obligatorie dupa expirarea contractului de munca, ci pe perioada executarii acestuia. Salariatul poate fi obligat sa nu presteze o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare, care se stabileste prin negociere intre salariat si angajator. Indemnizatia este este deductibila la angajator, dar se impoziteaza la beneficiar.
– Clauza de confidentialitate – isi va face efectul, de asemenea, pe perioada derularii contractului de munca, salariatul fiind obligat sa nu dezvaluie date sau informatii interne catre alte companii. Noul Cod al Muncii prevede introducerea unei indemknizatii de confidentialitate lunare, care nu este de natura salariala si care se stabileste prin negociere. Ca si indemnizatia de neconcurenta, cea de confidentialiate este deductibila, dar se impoziteaza la persoanba fizica beneficiara.