TIMIS. Pe 15 noiembrie 1989, cu o luna inainte sa izbucneasca Revolutia la Timisoara, cea mai mare campioana la gimnastica a Romaniei, cea care a inscris primul 10 in istoria mondiala a gimnasticii, fugea din tara traversand ilegal granita de Vest. In drumul sau spre libertate, Nadia a trecut pe un teren de langa satul Pordeanu, comuna Beba Veche, pamant care astazi ii apartine primarului. El ne-a aratat locul pe unde gimnasta, însotita de calauze, a iesit din tara.
Astazi, locul nu mai este dominat de paranoia Razboiului Rece si pare cat se poate de normal pentru pusta banateana. Este un teren agricol, muncit de utilaje moderne, si totodata un camp de sonde, unele dintre care mai extrag si acum petrol. Locul efectiv este un drum agricol, petrolier, care pleaca de la drumul judetean si merge pana la granita. Daca nu ar fi un sir lung de tufisuri care despart terenurile agricole romanesti de cele maghiare, nici nu ne-am da seama ca e vorba de frontiera de stat. De pe partea romaneasca se vede clar localitatea maghiara Kiszombor, aflata la mica distanta, prima in care Nadia ar fi ajuns mergand pe acest drum.
Dupa 1989, presa a incercat sa afle mai multe despre fuga Nadiei si au aparut tot felul de ipoteze. Un localnic din Cenad sustine ca a calauzit-o pe Nadia in zona de fasie verde de la Beba Veche, chiar in locul numit Triplex Confinium.
Primarul are alta versiune. „Mai intai a stat in Sannicolau Mare, nu stiu exact cat timp, dar cu o zi inainte a fost vazuta in oras, pe la restaurante servind masa. N-au vazut-o localnicii din comuna, a fost in mare secret. Dar se crede ca a fost ajutata de Securitate. Din cate am auzit, au fost doi-trei care au ajutat-o”, a declarat pentru www.opiniatimisoarei.ro primarul din Beba Veche, Ioan Bohancanu.
Varianta cea mai vehiculata de presa este ca Nadia si-a lasat in urma familia si tot ce avea si a pornit spre granita cu Ungaria. A mers pe jos sase ore, iar de acolo a fost preluata de Constantin Panait, un prieten pe care il cunoscuse la o petrecere in Bucuresti, un apropiat al lui Ion Dolanescu si Mariana Lungu. Panait a fost cel care a dus-o pe Zeita de la Montreal la Viena si mai apoi in Statele Unite ale Americii.
Ce s-a intamplat cu fugarii peste granita care „au fost dati disparuti” a ramas un mister pana astazi
Povestea Nadiei poate fi considerat un caz fericit. Multi n-au reusit sa treaca granita si au fost prinsi, iar mai rau, altii au ‘disparut‘ si se crede ca au fost ucisi. Nimeni nu stie cu exactitate cati oameni au fost prinsi pe cand incercau sa fuga pe granita de vest din lagarul comunist numit Romania, iar ce s-a intamplat cu adevarat cu fugarii dati disparuti ramane si astazi un mister.
Localnicii de la granita au mai multe povesti, fiecare cu o interpretare diferita. Iosca Baci, un batran care si-a trait toata viata in Pordeanu, isi aminteste ca „nu era seara sa nu puste granicerii. Se auzeau rafale. Mai ales in ultimii ani era urgie”, spune el.
Primarul isi aduce si el aminte de acea perioada. „Eu eram sef de ferma la IAS atunci. Erau multi care incercau sa treaca, in diferite locuri. Nu am avut de-a face cu ei, dar ii intalneam dimineata, arestati. In general, trecerile aveau loc noaptea, iar cateodata se auzeau somatiile”, spune el.
Ioan Bohancanu a ramas impresionat de amintirea unor fugari prinsi in satul Pordeanu. „Cel mai impresionat am fost in 1989, am vazut trecand prin fata pichetului de la Pordeanu, vreo patru masini cu numere de Maramures, care au venit sa treaca. Erau mai multe familii cu multi copii, in total cam 24 de persoane in patru masini. Au fost retinuti in dreptul localitatii Pordeanu, chiar langa frontiera. Si asta datorita canalului care a fost sapat si le-a blocat trecerea”, spune el. „Atunci am fost cel mai impresionat, am realizat dimensiunea acestui fenomen. care s-a intensificat in special in anul 1988-1989. A fost apogeul, multi oameni disperati”, a precizat Bohancanu.
Cat despre cei disparuti, primarul nu stie daca lucrurile sunt reale sau sunt doar legende. „Eu atat am cunostinta la Beba un singur caz cand granicerul a fugit dupa un om care a trecut granita si a mers dupa el pana in Serbia. L-a si impuscat mortal din cate stiu eu. L-a adus apoi in Romania si circula legenda, nu se stie daca e adevarat sau nu, ca a disparut si nu i s-a mai gasit corpul”.
Fasia verde de la Beba Veche, stropita cu sangele celor care voiau sa evadeze din comunism si sa-si traiasca viata liberi si demni
Cert este ca, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, granita de vest a reprezentat permanent o atractie pentru cei care si-au dorit sa fuga catre o viata mai buna. „Dupa Razboi, in 1948 a fost un an plin de sange. Cei care au avut pamant, bani, au simtit ca le arde la talpi si au incercat sa treaca aici, la frontiera. 21 de persoane sunt inmormantate in cimitirul din Pordeanu, care au fost impuscate la frontiera. Doi ii cunoastem, unul a trecut frontul pana la Berlin, a cazut prizonier american, si a venit acasa. Aici l-au gasit si l-au impuscat. Si mai e un copilas care a fost impuscat, e o cruce mica de marmura”, povesteste pentru www.opiniatimisoarei.ro Iosca Baci, unul dintre putinii martori care mai stiu dramele intamplate in acest colt de tara.
„A fost un militar care nu avea scrupule si era pus sa faca treaba murdara. I-a impuscat pe toti. Acolo unde e valea, langa frontiera, acolo au impuscat 14 insi. Multi altii au reusit sa treaca”, mai spune Baci.