Planul Rusiei de a transforma Ucraina într-o parte a noii sale viziuni geopolitice capătă o nouă dimensiune după discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin și după nouă poziționare a Statelor Unite în raport cu Europa și NATO, iar pentru România, riscul cel mai mare ar fi să avem o graniță comună cu Rusia, scrie Il Messagero, citat de A3.
Planul Rusiei pentru rusificarea totală a Ucrainei este doar o parte a strategiei mai ample a Moscovei. În declarații recente purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat de fapt viziunea Moscovei de a încorpora Ucraina în proiectul său geopolitic pentru o „nouă Eurasie”. Potrivit lui Peskov, „o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia”, o realitate care, pentru Kremlin, depășește cu mult conflictul regional și se înscrie într-un plan strategic, care vizează restabilirea influenței Rusiei asupra întregii zone post-sovietice.
Această viziune nu se oprește la granițele Ucrainei, ci vizează o reconfigurare a Europei de Est, în care și România ar putea avea de suferit, conform Il Messaggero.
În eventualitatea în care Ucraina și-ar pierde complet suveranitatea în fața Rusiei, România ar deveni o țară de frontieră directă cu Federația Rusă, ceea ce ar amplifica tensiunile din regiune. Resursele strategice din Marea Neagră, vitale pentru independența energetică a țării, ar putea deveni o țintă pentru Moscova. De asemenea, un posibil val de migrație cauzat de destabilizarea Ucrainei ar putea pune presiune pe România și alte state europene, amplificând nesiguranța la granițele UE.
Între timp, președintele american Donald Trump a susținut că Ucraina „ar putea într-o zi să devină parte a Rusiei”, întărind și mai mult ideea că divizarea Ucrainei este doar primul pas într-un proiect mai amplu de a rescrie granițele Europei de Est, proiect care ar putea implica și țări precum România, Polonia și alte foste republici sovietice.
Declarațiile recente ale Moscovei se încadrează într-un context geopolitic mai amplu, care reflectă ambiția lui Putin de a restabili „marea Rusie”. Crearea unei noi Uniuni Sovietice, pe care Kremlinul încearcă să o reformeze sub numele de „Eurasia”, ar putea remodela întregul peisaj al Europei de Est. Președintele rus a afirmat adesea că prăbușirea URSS în 1991 a fost o „greșeală istorică” care trebuie corectată, iar recuperarea teritoriilor care au făcut parte cândva din blocul sovietic – inclusiv Ucraina, Moldova, Georgia și, potențial, România – este văzută ca un pas inevitabil către consolidarea măreției Rusiei.
Dacă un acord între Donald Trump și Vladimir Putin va duce la divizarea Ucrainei, România ar fi nevoită să împartă o graniță directă cu Rusia, deschizând ușa unor grave probleme geopolitice.
În acest scenariu România, care e membră a NATO din 2004, s-ar afla într-o poziție strategică de mare importanță. Interferența Rusiei în zonă ar putea face țara să se confrunte cu un „nou Război Rece”, Moscova încercând să recâștige controlul asupra sferelor sale de influență tradițional, punând în pericol securitatea și integritatea Europei de Est.