Saraci, ologi, orbi, arsi sau ciungi, cei mai multi oameni ai strazii din Timisoara si-au facut un stil de viata din cersit. Numarul mare al cersetorilor ii sensibilizeaza pe timisoreni pana la Dumnezeu si inapoi. De la cei mai putin instariti timisoreni, pana la cei cu dare de mana, toti le dau bani celor care castiga un adevarat salariu din cersit. Autoritatile locale au inceput o ampla campanie de inlaturare a cersetorilor de pe strazi. Sute de astfel de boschetari au fost adunati si dusi in grija serviciilor sociale, doar doar scapam de ei. Greu insa! Dupa ce se spala si mananca o masa, se intorc pe strazi, unde isi continua dezinvolti treaba. Multi apeleaza la diverse tertipuri pentru a-i face pe timisoreni sa le dea bani. Se tin dupa ei pe strada, intra in scarile blocurilor sau devin violenti. Vedeti si harta cersetoriei din Timisoara!
Campania inceputa de Primarie contra cersetoriei nu da roade, cersetorii se intorc…
Se dau drept bolnavi si apeleaza la mila publica zi de zi, dar traiesc mai bine ca unii dintre timisoreni
Cersetoria este o provocare adresata comunitatii. O spun specialistii, sociologii care ii analizeaza indeaproape pe cei care zi de zi cersesc un leu sau un colt de paine de la trecatori. Cersetorii sunt considerati o plaga a societatii. Ii intalnim peste tot, in fata marilor magazine, in intersectii mari, pe strazi, in mijloacele de transport in comun, in gari, in jurul bisericilor. (Vedeti in foto o harta a cersetoriei in Timisoara!) Sunt copii, sunt adulti, sunt oameni in varsta, sanatosi sau invalizi. Au acelasi scop: cu totii cauta mila noastra, pe care de cele mai multe ori o primesc in bani. Nu putem discuta despre o istorie a cersetoriei, pe oricine am intreba ne-ar spune ca exista dintotdeauna. Daca autoritatile spun ca nu este bine sa le dam bani cersetorilor, Biserica este de alta parere si ne indeamna sa ii privim cu compasiune. Asa se face ca morala crestina contribuie la extinderea acestui fenomen.
Orice tehnica de sensibilizare da roade
De ce dau oamenii bani cersetorilor si nu le cumpara mai bine o paine? Ce strategii aplica cersetorii pentru a primi cat mai multi bani? Sau poate fi eradicata cersetoria? Sunt cateva intrebari la care numai sociologii au raspunsuri.
”Daca ne referim strict la cersetorie ca «a cere bani de la trecatori» si nu la fenomenele infractionale cu retele si traficare de persoane, vorbim totusi de un comportament in legatura directa cu saracia extrema. Ca fenomen de saracie extrema, cersetoria reprezinta insa o provocare directa adresata comunitatii. Asistenta sociala si economica a persoanelor defavorizate nu mai este demult o simpla utopie, desi in majoritatea cazurilor realitatea tinde sa infirme acest lucru. Aceste mecanisme institutionale se blocheaza in cvasi-totalitatea cazurilor din cauza lipsei fondurilor, iar o astfel de scuza foarte «la indemana» nu reflecta decat un management ineficient”, explica sociologul timisorean Bogdan Nadolu.
El sustine ca faptul ca prezenta ori actiunile lor agreseaza trecatorii ar trebui sa se constituie intr-un imbold pentru activarea societatii civile in directia exercitarii unei presiuni asupra institutiilor si organizatiilor care au menirea sa rezolve aceasta problema a comunitatii. ”Uneori, o manifestare insistenta se bazeaza intr-adevar pe principiul ca vor primi ceva doar ca sa scape lumea de ei, dar aceasta abordare nu este fezabila pe termen lung, implicit la un moment dat, comunitatea se va «cali» in fata unor astfel de insistente”, considera Bogdan Nadolu.
Cersetoria poate fi eradicata
Sociologul timisorean considera ca daca am sustine ca este imposibil de eradicat cersetoria, atunci ne-am asuma un pesimism cronic, care se leaga foarte usor de imposibilitatea de a izbandi in viata, precum si de inutilitatea de a face ceva in acest sens. Dar cum poate fi eradicat acest fenomen?
”Cu ajutorul unui management performant, o administratie publica inteleapta, cu sprijinul ONG-urilor de profil si, mai ales, cu aportul comunitatii, cu siguranta poate fi eliminata cersetoria. Exista tot felul de centre de zi si de noapte, exista cantina saracilor, se pot initia tot felul de proiecte pentru prestare de activitati in folosul comunitatii”, concluzioneaza Bogdan Nadolu.
Biserica: nu avem niciun proiect pentru a-i ajuta
Biserica ii priveste cu mila si compasiune pe cei care sunt napastuitii societatii, spun preotii. Sunt tot mai multi, din pacate, iar motivul, spun oamenii Bisericii, il reprezinta ”situatia grea prin care trece tara noastra”. ”Sigur ca trebuie sa existe o initiativa legislativa, o reglementare cu privire la practica cersetoriei. Ideal ar fi ca cei care au cu adevarat nevoi sa poata fi cuprinsi in centre, sa-si gaseasca un rost, pentru ca solutia adunarii de pe strazi nu este de lunga durata. Biserica indeamna mereu credinciosii sa ajute pe cat le sta in putinta pe cei care au mai putin decat au ei, sa dea din putinul lor, dar trebuie mare discernamant, sa se gandeasca daca intr-adevar persoanele respective chiar beneficiaza de pe urma ajutorului”, ne-a declarat preotul Marius Florescu, purtator de cuvant Mitropolia Banatului.
In cazul oamenilor strazii si a acestui fenomen, Biserica da doar sfaturi. Are institutii de ocrotire, dar doar pentru categoriile nefavorizate, unde intra copiii si batranii. ”Avem institutii de ingrijire pentru copiii si batrani. Nu este o implicare in privinta cersetorilor, nu avem proiecte care sa priveasca acest fenomen. in Timisoara avem 20 de cantine unde oamenii nevoiasi pot sa primeasca hrana, dar nu avem in plan sa alocam fonduri pentru cersetori”, ne-a mai spus preotul timisorean.
Daca Biserica ne indeamna sa le dam bani, autoritatile spun ca nici in ruptul capului nu mai trebuie sa facem asta. ”Eu nu cred ca este in regula sa dam bani cersetorilor, pentru ca ii incurajam sa vina in Timisoara. Daca se duce vestea ca in Timisoara se pot castiga bani din cersit, atunci ei vor veni de pretutindeni. Biserica ar trebui sa ii ia in camine, sa le construiasca spatii de ingrijire”, ne-a declarat primarul Timisoarei, Nicolae Robu, care a inceput o adevarata lupta pentru a incerca eradicarea fenomenului.
”Daca ei vad, seara, ca n-au putut castiga bani pentru ca au fost luati de Politie, la un moment dat vor pleca din Timisoara. Daca sunt lasati sa-si faca planul, atunci sigur ca vor sta aici in continuare si se vor inmulti. Ducem campania pana obosesc cersetorii, noi nu avem voie sa obosim”, ne-a mai spus Nicolae Robu. In ultima luna, oamenii legii au mers aproape zilnic pentru a-i aduna pe cei care apeleaza la mila publica de pe strazi. Au gasit 445 de adulti si copii. Pe aproape 100 dintre ei i-au ridicat in nenumarate randuri, pe unii chiar si de sapte ori.
”Numarul persoanelor care apeleaza la mila trecatorilor si al persoanelor fara adapost depistate pana acum este de 251. Dintre acestia, 32 sunt minori si 219 adulti. Acestia au fost predati in mod repetat la centrele specializate, care au rolul de a-i consilia pentru a fi reintegrati in societate”, ne-a declarat Daniela Seracin, purtator de cuvant Politia Locala. si pentru ca pur si simplu adunarea lor de pe strazi nu este de ajuns, oamenii legii au fost scosi sa le imparta flyere timisorenilor, intr-o campanie de constientizare.
”Nu ii ajutam pe cersetori oferindu-le bani. Am impartit peste 2.500 de flyere informative in mai multe zone ale orasului”, completeaza Daniela Seracin. Ea spune ca Politia Locala poate doar sa-i adune pe oamenii strazi si sa-i duca in centre sociale. De acolo se intorc insa in strada, asa ca actiunile lor nu prea au rezultat.
”Degeaba ma iau de pe strada si ma duc la centru, numai bine mananc si dup-aia plec iar pe strada. E mai bine decat sa stau degeaba. Fac un ban, castig destul de bine. in Timisoara se traieste bine din cersetorie, nu va reusi primarul asta sa faca nimic”, ne-a spus un tanar in floarea varstei, dar nu inainte de a ne cere ”1 leu, acolo de-un covrig”. Barbatul ne-a dezvaluit ca multi ”colegi” de-ai lui au telefoane mobile smartphone si chiar masini, dar sunt si multi care vin cu taxiul ”la lucru”.
Amenzi de peste un milion de lei
Legislatia incoerenta in domeniul combaterii cersetoriei este unul dintre motivele pentru care masurile luate impotriva persoanelor care apeleaza, in mod repetat, la mila publica nu se dovedesc eficiente. Cersetoria este prevazuta atat in Codul penal, la articolul 326, unde sunt prevazute pedepse cu inchisoarea intre o luna si trei ani, cat si in Legea 61/1991, republicata, unde, la articolul 3, punctul 3, cersetoria este considerata contraventie si se pedepseste cu amenda de la 100 la 500 de lei. in aceste conditii, pentru oamenii legii este dificil de stabilit daca cersetorii comit o contraventie sau o infractiune, sa identifice granita dintre contraventional si penal, motiv pentru care, de cele mai multe ori, se marginesc sa aplice doar o amenda. in primele sase luni ale acestui an, politistii de la IPJ Timis au aplicat aproape 900 de amenzi, in valoare de 111.000 lei, pe cand anul trecut, in aceeasi perioada, au dat 843 de sanctiuni de peste 180.000 de lei.
Primul dosar penal pentru cersetorie in Romania a fost inregistrat la Timisoara
Nu s-a contabilizat cat la suta din aceste sanctiuni au si fost platite, insa dupa o statistica a Politiei Locale, procentul ar fi in jur de 30%. Au fost si cateva cazuri in care persoane care-si foloseau copiii pentru a cersi s-au ales cu dosare penale. In aceasta situatie s-a aflat o femeie in varsta de 31 de ani, din Baia Mare, care a fost surprinsa de agentii Sectiei 4 Politie Timisoara in timp ce-si folosea copilul in varsta de doi ani pentru a cere bani soferilor opriti la semafor.
Cand se plictisea, femeia o trimitea pe micuta singura printre masini pentru a cersi. Politistii i-au intocmit dosar penal pentru savarsirea infractiunii de folosirea de catre parinte a copilului pentru a apela in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor financiar sau material. Sa mai amintim ca, la sfarsitul anului trecut, la Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara s-a inregistrat primul dosar de cersetorie din Romania. Este vorba despre o persoana din Drobeta Turnu Severin, care a fost gasita de mai multe ori cersind pe strazile Timisoarei si a fost trimisa in localitatea de bastina, de unde s-a intors in mod regulat.
AUTORI: Roxana Deaconescu, Miodrag Hojda, Gheorghe Ilas