TIMISOARA. Principalii vectori din sezonul cald sunt atat insectele zburatoare, cat si insectele taratoare. Daca anul trecut vectorii surpriza raspanditi pe arii extinse au fost purecii, in acest an vectorii care surprind sunt capusele.
Rolul epidemiologic este dat de ciclul de viata al mai multor generatii pe timp de vara, urmand ca toamna sa intre in hibernare. Paraziteaza diferite animale si transmit mai multe boli, foarte periculoase. Au mai multe gazde, printre care se numara animalele domestice (oi, capre etc.), dar si de companie (caini, pisici s.a.). in mod special, prefera cainii.
Capusele adulte ataca toate mamiferele domestice si salbatice, precum si omul. Este una dintre cele 825 de specii de arahnide parazite, intalnite in toata lumea. Adultii pot ajunge pana la 30 de milimetri, insa cele mai multe specii sunt mult mai mici. Femela, dupa ce suge sange de la animalul gazda, se desprinde si depune intre 1.000 si 3.000 de oua in 15 zile. Din aceste oua, la temperaturi de 20-25 de grade Celsius, in aproximativ trei saptamani ies larvele care se fixeaza pe o gazda (cainii in general), stau 7 zile si se transforma in nimfe, iar in urmatoarele 2-3 saptamani devin adulti.
Capusele se dezvolta pe pamant (au patru stadii de dezvoltare), facand parte din categoria insectelor taratoare. Ele se ataseaza de o gazda, un mamifer, se hranesc si se inmultesc. in afara de animalele domestice si de companie, isi cauta gazda si in randul vanatului (caprioare). Capusele reprezinta principalul vector al maladiei Lyme, o boala perfida ce se ascunde in spatele simptomelor altor boli, cum ar fi scleroza multipla in placi, reumatismul, Parkinson etc. Faptul ca prin intepatura transmit germenii bolii si in locul respectiv se formeaza un sancru de inoculare (o escara neagra), determina aparitia simptomelor bolii dupa cateva zile. Prin intepatura se transmit si germenii bolii febrei butunoase. La boala Lyme, germenul poate sta in forma latenta cativa ani, dupa care declanseaza boala. in functie de conditiile pe care le intalnesc, vectorii se pot inmulti (in cazul conditiilor propice) sau isi pot restrange activitatea (daca nu au conditii optime de dezvoltare).
Cele mai sigure masuri de distrugere a capuselor sunt actiuni de dezinsectie pe arii extinse, respectiv parcuri, spatii de joaca, spatii verzi. Aceste insecte sunt vulnerabile la insecticide pe baza de deltametrin si cyfluthrin. Prima masura luata in locuinta proprie este deparazitarea animalelor domestice si de companie cu insecticide recomandate in acest scop si cu o actiune generala in curti. Dar cea mai eficace masura este, in perioada verii, controlul fizic foarte atent, la intoarcerea din excursii, plimbari in parcuri si, in general, in fiecare seara inainte de culcare. Eventualele insecte gasite pe suprafata pielii trebuie indepartate cu grija (cu o penseta) si dezinfectat locul cu alcool. De asemenea, in cazul muscaturilor constatate, se recomanda consultarea imediata a unui medic.
Intorcandu-ne la ceilalti vectori (tantari, muste, pureci etc.) este recomandat ca, in afara de actiunile generale intreprinse de autoritatile locale si concomitent cu ele, in limita in care se poate, fiecare familie, atat cele care locuiesc la bloc, cat si cele care locuiesc la curte (casa, vila), sa execute doua operatiuni de dezinsectie. Una dintre ele la inceputul verii pentru insectele zburatoare si alta toamna, la inceputul sezonului rece. Astfel pot fi oprite insectele ce scapa de dezinsectia generala si cauta refugiu in interior. si in cazul insectelor vectoare, actiunea preventiva este mai eficienta decat cea in focar, care se face cu costuri mai mari.
Este recomandat populatiei sa execute aceste lucrari atat cu mijloace la indemana (spray, gel, substante din comert), cat si sa apeleze la firme specializate acolo unde sunt suprafete mari de acoperit. Nu trebuie sa dam dimensiuni catastrofice acestui nou vector, dar nici sa nu cadem in panta banalitatii si sa minimalizam efectele activitatii acestor vectori.