TIMIS. Conacul Mocioni din comuna Foeni urmeaza sa intre in circuitul turistic, dupa o investitie de 12 milioane lei, bani care vor proveni din granturi norvegiene.
Proiectul Consiliului Judetean Timis de reabilitare a resedintei nobiliare va intra pe finantare europeana in luna aprilie. Acesta prinsese in 2020 lista de rezerva a programului RO-CULTURA, finantat prin granturi norvegiene, iar anul acesta va putea intra in lucru ca urmare a deciziei de suplimentare a fondurilor alocate programului.
Data estimata pentru inceperea implementarii este luna aprilie 2021, proiectul urmand sa fie finalizat in termen de trei ani, timp in care sa se realizeze reabilitarea, refunctionalizarea si revitalizarea conacului.
„Prin aceasta investitie, abordam mediul rural, care nu a beneficiat mereu de atentia cuvenita. Practic, completam oferta turistica si culturala a judetului, dincolo de ceea ce are Timisoara de oferit. Proiectul se afla in asteptare inca de anul trecut, iar acum am primit o veste excelenta. Fondurile pe programul RO-CULTURA au fost suplimentate, astfel ca in primavara vom putea intra in implementare. Potentialul turistic al judetului este imens, reprezentand o axa importanta de dezvoltare, alaturi de cea de business. Practic, cele doua se pot completa extrem de bine”, a declarat presedintele CJ Timis, Alin Nica.
Consiliul Judetean Timis a realizat deja documentatia de avizare a lucrarilor de interventie, urmand ca dupa accesarea finantarii sa lanseze in licitatie proiectul tehnic si executia lucrarii.
Valoarea totala a proiectului este de aproape 12 milioane lei. Contributia CJ se ridica la 20%, restul reprezentand finantare nerambursabila. Investitia propusa se realizeaza intr-un parteneriat cu islandezii de la North Consulting.
Odata refacut conacul, acesta ar putea adaposti un muzeu dedicat memoriei familiei Mocioni, biblioteca comunala, dar si spatii pentru evenimente culturale si ateliere pentru redescoperirea mestesugurilor traditionale.
Povestea Conacului de la Foeni
Conacul de la Foeni a fost construit in 1750 si este una dintre cele mai vechi cladiri din aceasta parte de tara. Cel mai important membru al familiei nobile care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, stranepotul preotului aroman Constantin. Andrei s-a nascut la Budapesta, in anul 1812. Jurist de profesie, membru in Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Romane (1866) si membru onorific al Societatii Academice Romane (1870). In 1869, el mosteneste domeniul de la Foeni, se retrage din viata politica si se stabileste la conac, alaturi de sotia sa, Laura Cernovici. Moare la 24 aprilie 1880 si lasa toata averea Laurei, fapt care provoaca valuri de nemultumiri in familia Mocioni.
Laura Cerniovici avea sa lase conacul mostenire unui nepot de-al ei. Astfel, in 1912, proprietar al fostei resedinte Mocioni era baronul Csávossy Gyula. In 1925, mosieri in Foeni erau Jozsef si Andras Csávossy, cat si Antoniu Mocioni de Foen (marele sambelan al Regelui Carol al II-lea). Conacul a fost rascumparat de Antoniu, care a incercat sa-l transforme in casa de cultura, dar moare in anul 1943, cu el stingandu-se linia directa a familiei Mocioni. Odata cu instaurarea regimului comunist, proprietatea a fost nationalizata. A functionat ani la rand ca baie comunala, gradinita si depozit pentru erbicide si pesticide. In aripa de est a subsolului conacului a fost amenajata o sala de sport. A existat chiar si o sifonarie. Dupa 1990 aici avea sa functioneze o discoteca. Conacul ramane in continuare administratiei locale si e transformat in camin cultural, functie care i-a ramas pana astazi.
Desi aflat intr-o stare avansata de degradare, conacul este impunator prin dimensiuni. Acesta a fost construit dupa planurile arhitectului Otto Wagner, cel care a proiectat de altfel si palatul Mocioni de la Capalnas. Ramura Mocioni de la Foeni a primit domeniul de aici o data cu titlul nobiliar si l-a transformat intr-un leagan politic si cultural pentru afirmarea drepturilor romanilor din Banat. Conacul este strajuit de porti inalte, frumos asortate cu arhitectura cladirii. Treptele mari , grupate in trei sectiuni, probabil, segmentau conacul in trei zone distincte de locuit. Cladirea centrala, cu coloanele inca semete orientate catre cer, care sustin greutatea frontonului sobru, a ramas inca nealterata.
Surse: banatur.com si prinbanat.ro