Conacul Mocioni din Foeni se intoarce la frumusetea de odinioara. Consiliul Judetean Timis a semnat contractul cu constructorul. Momentul in care incep lucrarile de restaurare

TIMISOARA. Consiliul Judetean Timis a semnat contractul pentru lucrarile de proiectare si executie la Conacul Mocioni din Foeni. Proiectarea va fi facuta timp de 6 luni, iar executia in urmatoarele 22 de luni.

CITESTE SI: Ministerul Culturii a prevazut bani in buget pentru Asociatia TM2023, nu pentru Centrul de Proiecte al Primariei Timisoara infiintat de Dominic Fritz 

Antreprenorul care va executa serviciile de proiectare si executie consta in Asocierea T.T. & CO SOLARIA GRUP SRL – EURAS SRL – GRAPHIC SPACE SRL, lider T.T. & CO SOLARIA GRUP SRL.

Costul total al contractului este in valoare de 9.802.165,25 lei la care se adauga TVA.

La finalul lucrarilor, Conacul Mocioni va deveni un centru pentru activitati culturale, educationale si artistice. Actiunile prevazute a se desfasura aici sunt intersectoriale, avand specific cultural, educational, patrimonial, turistic sau artistic.

„Suntem incantati ca lucrurile au inceput sa intre pe un fagas normal de desfasurare. Dupa intarzierile intampinate anterior, era o conditie esentiala pentru a putea atinge obiectivele acestui proiect ambitios. Sunt convins ca o buna comunicare cu antreprenorul, precum si o supraveghere indeaproape a evolutiei lucrarilor din partea personalului tehnic din cadrul Consiliului Judetean ne vor permite ca, la final, sa avem parte de unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din tara, ce va polariza dezvoltarea zonei pe mai multe sectoare”, a declarat Alin Nica, presedintele Consiliului Judetean Timis.

Finantarea provine din: Granturile SEE 2014 – 2021 prin Programul RO-CULTURA, bugetul judetului Timis, bugetul de stat.

Odata refacut conacul, acesta ar putea adaposti un muzeu dedicat memoriei familiei Mocioni, biblioteca comunala, dar si spatii pentru evenimente culturale si ateliere pentru redescoperirea mestesugurilor traditionale.

Povestea Conacului de la Foeni

Conacul de la Foeni a fost construit in 1750 si este una dintre cele mai vechi cladiri din aceasta parte de tara. Cel mai important membru al familiei nobile care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, stranepotul preotului aroman Constantin. Andrei s-a nascut la Budapesta, in anul 1812.

Jurist de profesie, membru in Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Romane (1866) si membru onorific al Societatii Academice Romane (1870). In 1869, el mosteneste domeniul de la Foeni, se retrage din viata politica si se stabileste la conac, alaturi de sotia sa, Laura Cernovici. Moare la 24 aprilie 1880 si lasa toata averea Laurei, fapt care provoaca valuri de nemultumiri in familia Mocioni.

Laura Cerniovici avea sa lase conacul mostenire unui nepot de-al ei. Astfel, in 1912, proprietar al fostei resedinte Mocioni era baronul Csávossy Gyula. In 1925, mosieri in Foeni erau Jozsef si Andras Csávossy, cat si Antoniu Mocioni de Foen (marele sambelan al Regelui Carol al II-lea). Conacul a fost rascumparat de Antoniu, care a incercat sa-l transforme in casa de cultura, dar moare in anul 1943, cu el stingandu-se linia directa a familiei Mocioni. Odata cu instaurarea regimului comunist, proprietatea a fost nationalizata. A functionat ani la rand ca baie comunala, gradinita si depozit pentru erbicide si pesticide. In aripa de est a subsolului conacului a fost amenajata o sala de sport. A existat chiar si o sifonarie. Dupa 1990 aici avea sa functioneze o discoteca. Conacul ramane in continuare administratiei locale si e transformat in camin cultural, functie care i-a ramas pana astazi.

Desi aflat intr-o stare avansata de degradare, conacul este impunator prin dimensiuni. Acesta a fost construit dupa planurile arhitectului Otto Wagner, cel care a proiectat de altfel si palatul Mocioni de la Capalnas. Ramura Mocioni de la Foeni a primit domeniul de aici o data cu titlul nobiliar si l-a transformat intr-un leagan politic si cultural pentru afirmarea drepturilor romanilor din Banat.
Conacul este strajuit de porti inalte, frumos asortate cu arhitectura cladirii. Treptele mari , grupate in trei sectiuni, probabil, segmentau conacul in trei zone distincte de locuit. Cladirea centrala, cu coloanele inca semete orientate catre cer, care sustin greutatea frontonului sobru, a ramas inca nealterata.

Surse: banatur.com si prinbanat.ro