Diagnosticul este simplu si trecator: astenie de primavara. “Nu intamplator, se vorbeste mereu doar de astenia de primavara. Nu auzim in mod frecvent de acest concept in relatie cu alte anotimpuri. Este perioada din an in care pentru multi apare un sentiment de discrepanta intre ceea ce retina sesizeaza in exterior, si ceea ce ochii mintii vad in interiorul corpului”, spune Ioana Santa, psihoterapeut la Egotonic.
Astenia de primavara este o stare care poate afecta pe oricine. In peste 70% din cazuri, victimele sunt femei. Aceasta predispozitie crescuta la femei se trage de la sensibilitatea ridicata, un sistem imunitar mai slabit, deficiente alimentare dese, dar si de la o sarcina sau o apropiere de menopauza. Persoanele active, intre 22 si 55 de ani resimt cel mai frecvent si adesea acut, asa numita „astenie”.
Adolescentii, copii si batranii o depasesc cu o mai mare usurinta, asociind venirea primaverii cu plimbarile in parc sau alte activitati in aer liber, care sunt un motiv de bucurie. Astenia se poate dezvolta sub diferite aspecte si poate afecta sfera fizica, psihica, intelectuala sau sexuala. „In mod normal ar trebui sa fie vorba de o problema sezoniera. Aceasta se trateaza simplu. Bucuria reintalnirii cu mai multa lumina, soarele ce apune mai tarziu, aparitia fructelor si a verdeturilor, pot fi initial mici remedii, dupa iarna. Dincolo de acestea, tocmai in incercarea de a fi complianti cu ritmul naturii, oamenii isi pot schimba preocuparile, atunci cand situatia le permite”, adauga psihoterapeutul.
Astenia de primavara poate aduce prejudicii majore asupra proceselor si fenomenelor psihice. „Astenia insoteste intotdeauna anumite stari si sindroame care sunt incurajate de perioade dificile din viata. In formele mai accentuate, vine cu instalarea surmenarii, a deficitelor amnezice si cu imposibilitatea focusarii atentiei pe actele si activitatile curente. Pe perioade variate ca durata, poate atrage dupa sine o proasta dispozitie, care afecteaza nu doar nonimplicare din pricina oboselii, dar si refuzul constient fata de preocuparile pana atunci firesti ale vietii”, mai adauga Ioana Santa.