TIMISOARA. De sute de ani, judetul Timis face casa buna pentru zeci de mii de oameni de etnii diferite. Fie ca vorbim despre maghiari, sarbi, germani, romi, ucraineni, slovaci, evrei, bulgari sau alte minoritati, romanii i-au primit cu bratele deschise si s-au comportat ca adevarate gazde, invatand sa traiasca in armonie unii alaturi de altii.
Minoritatile din Timis au tot venit si au plecat din judetul nostru de-a lungul vremii, iar in urma au ramas invataturile, traditiile si obiceiurile pe care noi le-am preluat si le-am si pastrat. Ne-au demonstrat ca sunt si buni gospodari, dar si afaceristi convinsi. Arabii si-au deschis fast-food-uri, italienii au investit in mari companii si restaurante, iar nemtii in componente pentru aparatura electronice si in incaltaminte. Si alte minoritati au folosit bani frumosi sa-si deschida afaceri in vestul tarii, fie ca au cumparat terenuri de la romani, fie ca s-au asociat cu patroni romani.
Minoritatile din judet ne-au invatat sa fim mai buni si ne-au impartasit din cultura lor
Timisoara este intr-adevar un oras multicultural, daca este sa ne luam dupa multitudinea de etnii care traiesc in capitala Banatului, dar si in tot judetul Timis. De-a lungul anilor, am invatat sa traim in armonie cu diverse etnii venite din toate colturile lumii. Vorbim de arabi, maghiari, nemti, ucraineni, sarbi, slovaci, cehi, evrei, bulgari, indieni si chiar si chinezi. Comunitatile sunt mari si se concentreaza mai mult pe localitati. Tocmai de aceea au practici foarte bine conservate, tin la obiceiurile lor si le impartasesc cu romanii.
Sociologul Bogdan Nadolu, din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara, recunoaste importanta dimensiune socio-culturala a minoritatilor in viata Timisoarei de astazi.
„Profilul multicultural acordat cu atata generozitate urbei noastre are doua origini sociale distincte: colonizarea Banatului, in principal cu germani, si statutul de centru urban dezvoltat intr-o regiune de granita, pentru aproape jumatate de mileniu. Cele trei valuri de colonizari, incepute in 1722, au adus in oras nu doar o populatie de o anumita etnie, ci si cultura, valorile, obiceiurile si standardele lor de civilizatie. Iar daca tinem cont ca in 1880, in Timisoara, romanii erau al treilea grup etnic, dupa cei peste 21.000 de germani si 7.700 de maghiari, este evident ca modelul spiritual si cultural al celor doua minoritati a impus un standard de viata puternic orientat spre reperele multietnice si multiconfesionale“, ne spune acesta.
Sociologul considera ca Timisoara este un veritabil oras antropologic, deschis la nou, in care nimanui nu ii este frica de straini si nici de alteritate.
El sustine ca minoritatile etnice, confesionale si culturale care traiesc in oras au contribuit la dezvoltarea sociala si culturala a acestuia, in primul rand prin facilitarea unei diversitati, a unui set de alternative. Sociologul timisorean mai observa si coexistenta unor modele culturale alternative intr-un format neconcurential si neexclusivist, care, bazate pe acceptul si respectul reciproc, au adus in mod direct o imbogatire a felurilor de a fi si a face alaturi de ceilalti.
Obiceiurile minoritatilor ”banatene” sunt destul de importante si valorizate chiar si de adevaratii banateni care traiesc in Timis. De exemplu, si practicile bulgarilor din Banat, cum ar fi Sorcova, Lazaritele (moment in care fetitele merg din casa in casa si canta despre moartea lui Lazar), focul aprins de Baba Marta (in ultima zi a lunii februarie, ca sa alunge vremea rece), colindele de Craciun, pazitul mormantului, obiceiurile de Paste sunt la fel de active ca in trecut. Populatia germana are iarasi obiceiuri foarte bine pastrate si chiar ”importate” de romanii din Timis. Demn de amintit aici este Chirvaiul, o renumita sarbatoare nemteasca, in care germanii se imbraca in haine traditionale si canta si danseaza.
”Chiar daca nu mai are valoarea pe care o avea in trecut, Chirvaiul este o sarbatoare care inca se mentine, desi comunitatea este mult diminuata numeric. Multi dintre cei care participa sunt oameni foarte in varsta, fie persoane care nu apartin comunitatii, pentru ca sunt multi romani care merg, dar acesta este un lucru foarte bun”, considera Otilia Hedesan.
La obiceiuri demne de mentionat nu se poate trece peste populatia maghiara sau peste cea sarbeasca. Vecinii nostri au mers umar la umar cu noi, cum s-ar spune, si au sarbatorit impreuna cu romanii momentele importante din viata lor. ”Practicile lor sunt mai putin spectaculoase in zona noastra, insa avem totusi lucruri interesante, cum ar fi practicile de Craciun, alimentatia traditionala, cum e la sarbi aprinsul focului in noaptea de Craciun, obiceiurile de Sfantul Gheorghe”, completeaza Hedesan.
Cum au ajuns diferitele etnii in Timis
Maghiarii. Populatia maghiara isi face aparitia in Banat inca din secolul al XI-lea, dar intr-un numar mic. Abia in perioada 1867-1913, ca urmare a colonizarilor, se infiinteaza primele localitati. Din anul 1900 pana pe la 1970, maghiarii reprezentau, dupa germani, a doua minoritate a Banatului. Astazi, in Timis, avem cam 35.000 de maghiari, potrivit datelor de la Directia de Statistica. Compozitorul Bela Bartok, nascut la Sannicolau Mare in 1881, este, poate, personalitatea cea mai reprezentativa a etniei, talentul lui bucurandu-se de recunoastere pe cele mai mari scene ale lumii.
Germanii. Nemtii au fost colonizati in Banat dupa anul 1716, cand, dupa alungarea turcilor, aceasta provincie a revenit Austriei. Germanii banateni sunt cunoscuti sub numele de svabi, datorita faptului ca o buna parte din ei sunt originari din Suabia Bavareza si Wurttemberg si vorbesc in dialect. Dupa anul 1918, apar in Banat si sasi, originari din Saxonia, veniti aici din Transilvania. incepand cu anul 1890, numarul germanilor banateni este in scadere ca urmare a emigrarii lor in Germania si SUA. Scaderea numerica se accentueaza dupa anul 1970 si atinge apogeul in ultimul deceniu al secolului XX, prin emigrarea etnicilor germani in Germania. Astazi, in Timis mai sunt aproape 8.500 de nemti. Daca este sa vorbim despre personalitati marcante de aceasta etnie, nascute in Banat, ii putem aminti pe Johnny Weismuller, nascut in Freidorf, langa Timisoara, si cunoscut in intreaga lume drept Tarzan. Dupa ce a emigrat in SUA impreuna cu familia, a ajuns sa intruchipeze celebrul personaj de film a carui faima a facut inconjurul planetei. Poetul Nicholaus Lenau este un alt exponent al etniei, al carui nume este purtat cu mandrie de Liceul german din Timisoara. Merita amintita aici si scriitoarea Herta Muller, nascuta in 1953 in Nitchidorf, Timis, care in anul 2009 a castigat Premiul Nobel pentru Literatura.
”Noi avem o vorba, ca la inceput s-a murit din cauza bolilor si molimelor, apoi s-a trait in mizerie, pentru ca s-au apucat nemtii de aici sa asaneze mlastinile, sa canalizeze raurile si sa transforme pamanturile in teren agricol, iar abia apoi s-a trait in bunastare, de la a treia generatie, cand foarte multi germani au inceput sa lucreze in agricultura, zootehnie. Practic, modul de viata din Germania a fost transferat in Banat. Nemtii au adus cu ei toate obiceiurile, de munca, de convietuire cu ceilalti. Sunt legate de ei acele stereotipuri de seriozitate, harnicie, cuvant dat, pentru ca generatii intregi impartasesc valorile germane”, ne-a declarat Ovidiu Gant, unul dintre liderii nemtilor din Banat.
Bulgarii. Ei reprezinta una dintre cele mai vechi etnii care traiesc in judetul nostru. Au ajuns la Dudestii Vechi in 1738, dupa ce Eugeniu de Savoya a eliberat regiunea de dominatia Imperiului Otoman. ”Comunitatea din Banat este cea mai veche din diaspora bulgara. in 1688, bulgarii s-au ridicat impotriva Imperiului Otoman, asteptand ajutorul Austriei, insa miscarea a fost innabusita de otomani. Supravietuitorii au plecat in zona Craiovei, unde au stat aproximativ 50 de ani. De acolo au hotarat sa vina in Banat, sub protectia austriaca si s-au stabilit la Dudestii Vechi si la Vinga“, ne spune Gheorghe Nacov, consulul onorific al Bulgariei la Timisoara. In momentul de fata sunt 2.500 de etnici bulgari numai in Dudestii Vechi, adica 75% din populatia comunei. In Timis traiesc aproximativ 15.000 de bulgari, chiar daca, oficial, sunt declarati mai putini, mai spune Nacov. Printre personalitatile bulgare care si-au pus amprenta asupra Timisului se numara Carol Telbisz, cel mai longeviv primar al Timisoarei (20 de ani primar), care a pus bazele orasului modern.
Italienii. Inainte de 1990, numarul italienilor care erau prezenti in Timis era foarte scazut, dar astazi situatia este diferita. Numai in Timisoara exista o comunitate stabila de cateva mii de italieni, daramite in Timis. Aici functioneaza mai multe institutii si organizatii ce promoveaza cunoasterea reciproca a celor doua culturi, italiana si romana. Etnicii italieni au fost si sunt extrem de prezenti in viata publica: criticul literar Adrian Marino, actorii Ileana Stana Ionescu si Misu Fotino, compozitorul Horia Moculescu sau comentatorul sportiv Cristian Topescu.
Evreii. Ei au fost in Banat inca dinainte ca regiunea sa se numeasca Banat. Vestigii ale prezentei evreilor in Banat dateaza din secolele II-III e.n., potrivit unor volume publicate la Timisoara. Printre personalitatile marcante care reprezinta aceasta etnie se remarca matematiciana prof. dr. Maria Neumann si istoricul prof. dr. Victor Neumann. In prezent, in Timisoara traiesc aproximativ 500-600 de evrei.
Arabii. Primii arabi au venit in Banat la sfarsitul secolului 20, la studii. ”Timisoara este orasul meu. Am avut ocazia sa stau si la Suceava, la inceputul anilor ’80, dar nu mi-a placut. E vorba de civilizatia din oras, de oamenii de aici, de multiculturalitate, nimeni nu are treaba cu tine”, explica Monir Mattar, unul dintre liderii comunitatii arabe din Timisoara. Comunitatea arabilor din Timisoara reprezinta cel mai important grup etnic aparut in zona de vest a tarii in ultimii 20 de ani. ”La ora actuala, comunitatea arabilor din Timisoara numara aproape 1.000 de persoane. Este vorba despre sirieni, palestinieni, irakieni, libanezi si egipteni, dar si marocani si tunisieni. Nu si iranieni, care sunt persani. Asta inseamna 2.000 de firme care dau de lucru la circa 20.000 de romani”, spune Albaba Ahmed, un alt lider al arabilor din Timisoara. In viziunea sa, arabii stabiliti in Banat au o avere cumulata care tinde catre un miliard de euro. Sunt si exponenti in top 300, dar si oameni care nu doresc sa fie in prim-planul averilor. Semnul stabilitatii acestei etnii in Timisoara il reprezinta, deja, moscheea si scoala pe care si le-au construit arabii din fonduri proprii. Investitia in scoala a fost de aproximativ 500.000 de euro, bani adunati de la membrii de frunte ai comunitatii. ”Toti membrii comunitatii sunt obligati, confesual vorbind, sa doneze, anual, 2,5% din profitul afacerilor in scop filantropic. De exemplu, dobanda primita la conturile din banci nu poate fi folosita, pentru ca e considerata o forma de camata”, mai spune Albaba.
Chinezii. Tot din zona Asiei la Timisoara, imediat dupa Revolutie, au ajuns si chinezii. Au pus ochii pe Fasia Gaza din oras, unde si-au deschis zeci de magazine si au monopolizat zona. Ca si influenta, trebuie spus ca la Timisoara s-au dezvoltat tot mai multe restaurante cu specific chinezesc, iar timisorenii au inceput sa si prepare, dar sa si consume mancare chinezeasca. Astazi, in Timis exista sute de chinezi.
Ucrainenii. O alta minoritate care are o reprezentativitate foarte mare in judetul nostru este cea a ucrainienilor. Astazi, aici traiesc peste 6.000 de ucrainieni. O mare parte dintre ei provin din Maramures, migratia lor incepand inca de pe timpul Imperiului Austro-Ungar, ultimii ani ai secolului al XIX-lea si primii ai secolului XX. Multi s-au stabilit pe mosiile din vecinatatea Lugojului, unde au lucrat pe exploatatiile forestiere. Cele cinci sate infiintate in perioada 1907-1910 de ucrainieni exista si acum: Remetea Mare, Soca, Barna, Poganesti sau Stiuca.
Romii. Adunati in numar mare in Timis, romii din zona si-au facut o traditie sa-si sarbatoreasca, an de an, Ziua Internationala in 8 aprilie. Grupurile de romi originare din India au ajuns in Romania incepand cu a doua jumatate a primului mileniu. Ei s-au stabilit in Europa in secolele XIII si XIV, insa initial acestia au fost sclavi. In prezent, in Timis, exista multe localitati in care populatia dominanta este de etnie roma: Maguri, Bencecu de Jos, Berini, dar si in Timisoara, de exemplu in Plopi, exista un cartier intreg de ghipteri, altfel de romi, care se ocupau in trecut cu spectacolele de circ. Influenta lor nu a fost privita de bastinasi drept una pozitiva, asta si pentru ca majoritatea comunitatii este perceputa in continuare drept paria societatii.
Sarbii. Slavii, stramosii sarbilor, au inceput sa se stabileasca pe teritoriul Timisului din Evul Mediu timpuriu. incepand cu a doua jumatate a secolului al XIV-lea, pe teritoriile tarii Romanesti sosesc numerosi oameni de cultura sarbi. Migratia lor continua in Banat si dupa cuceririle otomane, astfel incat sarbii au ajuns sa constituie majoritatea locuitorilor din zona. Cartierul Mehala, de exemplu, a fost un sat pur sarbesc. Astazi, in Timis mai sunt peste 11.000 de sarbi. In urma cu mai bine de 200 de ani, ei au construit primele biserici din judetul nostru, dar si o sumedenie de cladiri considerate azi istorice. ”Exista si astazi atatea cladiri pe care le-au lasat sarbii, nu numai cele trei biserici si Palatul Episcopal, ci intregul complex de cladiri din Piata Unirii si partial din Fabric. Au invatat unii de la altii, sarbi de la romani si invers, inainte de a veni Europa aici. Eu le-am spus reprezentantilor Europei ca au intarziat cam vreo trei secole in Timisoara”, ne-a marturisit Slavomir Gvozdenovici, fost presedinte al Uniunii Sarbilor din Romania. Printre personalitatile sarbe, ii putem aminti pe Dimitrie Pantici, care a deschis prima biblioteca sarbeasca de pe teritoriul Timisoarei, prin anii 1800, pe Branko Radicevici, cel mai mare poet romantic al sarbilor, un fel de Eminescu, care a trait in capitala Banatului, sau pe Milos Crnjanski, unul dintre cei mai mari scriitori din Serbia, care a studiat tot la Timisoara.
Cehii si slovacii. Slovacii s-au asezat pe actualul teritoriu al tarii noastre in trei valuri independente. Primul dintre acestea, de la a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, a dus la asezarea lor in tinurule de campie ale Aradului si Banatului si abia apoi s-au dus in alte zone ale tarii. Primii slovaci au sosit in Banat in 1747, infiintand localitatea Mocrea. In 1803, un grup masiv de slovaci a colonizat Nadlacul, apoi Butin, Vucova, Brestovat si altele. Au ajuns si prin Faget, langa Lugoj. Dupa 1989, s-au infiintat in tot felul de uniuni, au scos reviste in limba slovaca. Uniunea Democrata a Slovacilor si Cehilor din Romania a aparut in 1990 ca forum tutelar al minoritatii. Chiar daca in 1992 Cehoslovacia s-a divizat, uniunea a continuat sa existe ca atare, castigand autonomie atat pentru minoritatea slovaca, cat si pentru cea ceha. Astazi, in Timis exista cateva mii de cehi si slovaci.
Sa nu-i uitam insa si pe sloveni, in numar de cateva sute in judetul nostru, pe aromani – tot cateva sute, pe polonezi, rusi, turci sau gagauzi. Potrivit celor mai noi informatii de la Statistica, oferite in urma Recensamantului de anul trecut, in Timis exista 649.777 de locuitori, din care 555.752 sunt romani, 35.294 sunt maghiari, 14.534 romi, 8.497 germani, 5.953 ucraineni, 133 turci, 24 tatari, 105 rusi, 17.967 de alte etnii, iar 11.518 nu au nicio etnie declarata.
Italienii, americanii si germanii au schimbat ponderea ramurilor industriale in economia judetului Timis
Dupa aproape jumatate de secol in care romanii i-au tot asteptat pe americani, dupa 1990 acestia si-au facut aparitia, in sfarsit, in economia judetului Timis. Conform statisticilor de la Oficiul Registrului Comertului Timis, cel mai important investitor din judetul nostru in perioada 1991 – 2011 este Olanda, cu 816,7 milioane de lei, urmata de SUA, cu un capital social subscris de 795,4 milioane de lei si Germania, cu 631,2 milioane de lei. Paradoxal, cele mai multe firme si-au infiintat italienii, 3037, insa valoarea capitalului adus in Timis – „doar” 479,5 milioane de lei. Trebuie subliniat faptul ca, in cei 20 de ani de implementare a economiei de piata in Timis, au venit investitori din 83 de tari, care si-au deschis 7826 de firme cu capital strain sau mixt, valoarea investitiilor straine ajungand la finalul anului 2011 la 3,84 miliarde de lei.
„Nu trebuie confundat valoarea capitalului social cu valoare investitiei. Sunt cazuri in care valoarea capitalului este de cateva sute de mii de euro, in timp ce investitiile pe teren se cifreaza la milioane de euro”, ne-a precizat Menuta Iovescu, director executiv al Camerei de Comert, Industrie si Agricultura. in opinia sa, investitorii au schimbat structura ramurilor economice din Timis. „Din anul 2000, Timisul – care era un judet cu preponderenta economica textila si alimentara – a devenit unul in care cea mai mare pondere in economie o au sectoarele de automotive si electro si IT. Acest lucru se datoreaza investitorilor straini, in special americani, italieni si germani, care au schimbat structura ramurilor economice”, mai spune Menuta Iovescu.