Fost capitan al Politehnicii atunci cand Marian Iancu conducea echipa de pe Bega, Dan Alexa a marturisit ca este foarte bucuros ca Timisoara este atat de aproape de prima liga, mai ales ca, la un moment dat, nu mai credea ca acest lucru este posibil.
Venit in vacanta, acasa, la Timisoara, dupa ce a incheiat sezonul in Cipru, cu Anorthosis Famagusta, Alexa va tine pumnii pentru trupa lui Velcea la ultimele doua meciuri pe care echipa timisoreana le mai are de disputat in Liga a II-a.
-Dane, ti-a fost dor de Timisoara?
-Mi-a fost dor pentru ca Timisoara este casa mea si ma bucur foarte mult sa vad ca Timisoara are posibilitatea si este atat de aproape sa promoveze in prima Liga. La fel mi-as fi dorit si pentru echipa din Liga a V-a, stiu ca s-a pus mult suflet acolo, ii cunosc pe multi dintre baietii de acolo si Paulica(n.r. Paul Codrea) e prietenul meu, mi-as fi dorit din suflet sa promoveze si ei si sa mearga mai departe, pentru ca e o echipa speciala, creata de dragostea suporterilor si in ziua de azi sunt tot mai putine cehipe care sunt foarte iubite. Am inteles ca sunt ceva orgolii, eu cred ca nu e loc de orgolii pentru ca e loc foarte bine pentru amandoua echipele. Felicit autoritatile pentru ca au reusit, practic intr-un an de zile, sa creeze o echipa care sa se bata la promovare, un lucru pe care, sincer, eu nu-l credeam posibil. Acum un an nu era nici un fel de perspectiva, toata lumea se gandea ca n-o sa mai fie fotbal in Timisoara, intrase in insolventa Poli a lui Marian Iancu si nu se intrevedea nimic. Dar autoritatile au creat aceasta echipa cu mari eforturi si ma bucur ca aceste eforturi se vad rasplatite, echipa este la un pas de prima liga, ceea ce este o performata.
-Crezi ca se mai poate pierde promovarea acum?
-Promovarea acum se mai poate pierde doar pe teren, spre deosebire de datile trecute. Mai sunt doua jocuri, e foarte important sa obtina patru puncte, au un meci la Baia Mare care aparent e foarte usor, dar poate fi periculos, insa eu cred ca au echipa sa rezolve aceste meciuri.
-Vor veni iar timisorenii la stadion, daca echipa va ajunge in prima liga?
-Eu cred ca va reveni lumea pe stadion. Avem exemplele din trecut, in Liga a II-a nu venea lumea, apoi in prima liga a fost stadionul plin. Eu zic ca si acum se vor intoarce. Sper ca domnul Iancu sa dea si palmaresul si culorile si atunci sa fie totul in regula.
-Te-a cautat cineva de la Timisoara, ti s-a propus sa revii in fotbalul timisorean?
-Nu m-au cautat, dar nu se pune problema pentru ca mai am un an de contract in Cipru si apoi la anul voi vedea ce va fi, probabil dupa un an o sa ma gandesc serios sa urmez alta cariera, imi doresc foarte mult sa ajung antrenor si voi vedea. Dar deocamdata, mai am un an de jucat in Cipru, ma simt bine si sunt multumit. Se stie, eu am ajuns la Anorthosis la dorinta antrenorului Rony Levy, intre timp el a plecat, dar eu m-am acomodat cu colegii, cu tara si pentru familia mea e foarte bine acolo.
-Cum a fost sezonul acesta pentru tine?
-A fost un sezon cu bune si cu rele, am intalnit, spre surprinderea mea, un fotbal bun in Cipru, cu patru-cinci echipe de cupe europene, echipe bune, cu multi stranieri…A fost un campionat pe care l-am condus in mare majoritate, dar apoi, in play-off am pierdut si am terminat pe doi, am intalnit niste adversare cu jucatori internationali buni, cunoscuti si nu am reust sa ne mentinem pe primul loc. Oricum, pentru mine fotbalul din Cipru a fost o surpriza placuta.
-Sunt si acolo probleme cu banii asa cum sunt in fotbalul romanesc?
– Intr-adevar, in Romania sunt mari probleme, sunt datorii, e tot mai greu sa finantezi o echipa. Tocmai de aceea patronii nostri, chiar daca cateodata nu fac ce e bine pentru echipa lor, sunt de apreciat, cred ca va fi din ce in ce mai greu din acest puct de vedere, pentru ca nu intrevad perspective bune ale economiei. Si in Cipru sunt mari probleme datorate bancilor, dar avem un patron exceptional care face mari eforturi si deocamdata la noi este foarte bine.
-Ce zici de ce se intampla la Rapid?
-Chiar daca am jucat un singur an, m-am simtit exceptional, Rapid este o echipa speciala, are un farmec aparte, este o echipa foarte iubita, la care se pune mult suflet. Din pacate nu au primit licenta, eu am trait acelasi episod si la Timisoara si deja suna ca un cliseu, dar este pacat ca echipe ca Universitatea Craiova, Poli Timisoara, Rapid, sa nu mai fie. Fotbalul este mai urat. Imi aduc aminte, ca cel mai frumos in Romania era sa joci la Craiova, la Rapid, la Timisoara, pe langa Steaua- Dinamo, care erau echipe de top ale fotbalului romanesc. Eu cred si o spun cu toata convingerea ca cel putin in cazul Craiovei si Timisoarei putea sa fie un alt deznodamant.
-Revenind la Timisoara, crezi ca ACS Poli va reusi sa faca fata in prima liga?
-Cred ca le mai trebuie intariri, mai trebuie jucatori, in Liga I sunt echipe bune, sunt jucatori buni. Insa, cum in economia Romaniei sunt mari probleme, cred ca si in fotbal din an in an vor fi contractele tot mai mici si asta va fi un avantaj pentru Timisoara, pentru ca nu vor mai fi salarii foarte mari si jucatorii vor fi mai accesibil de luat.
-Tu, daca va fi s te intorci la Timisoara spre care echipa ai vrea sa te indrepti, ACS Poli, sau ai alege sa mergi la ASU Politehnica, la fel ca Paul Codrea?
– M-as intoarce la cei care m-ar dori cel mai mult. Nu ma autopropun si n-am s-o fac niciodata, dar e loc de amandoua echipele acestea si fotbalul timisorean are nevoie de cat mai multe echipe bune. Pentru cei din Liga a V-a mi-a parut rau ca au facut egal in ultimul meci si au sanse mici sa promoveze, mi-as fi dorit mult, pentru ca aici, la Timisoara, eu am apreciat mult galeria, ca si la Rapid, sunt galerii speciale care te fac sa iubesti foarte mult echipa la care evoluezi. Imi doresc de asemenea foarte mult sa promoveze ACS Poli in prima liga pentru ca Timisoara are nevoie de o echipa in primul esalon. Imi aduc aminte stadioanele pline, mi-aduc aminte ca jucam, de exemplu, cu Gaz Metan, cu 15 mii sau 20 de mii de spectatori, sa nu mai spun de Steaua sau Dinamo, cand erau 30 de mii. Mi-aduc aminte parcursul european de aici… sunt amintiri pe care n-am sa pot niciodata sa le uit! Iar marele meu regret e ca n-am castigat un trofeu cu Poli, practic asta e regretul meu ca fotbalist si probabil este marea mea ambitie si marea mea dorinta, sa castig, la un moment dat, un trofeu ca antrenor cu Timisoara.