De ce nu se renoveaza cladirile istorice ale Timisoarei? Proprietarii vor sa-si reabiliteze imobilele pe banii comunitatii, in loc sa deschida buzunarul propriu!

Timisoara anului 2011, 14.500 de cladiri istorice gata sa se darame la cel mai mic cutremur. Din cel mai mare patrimoniu de monumente istorice din tara au fost reabilitate doar… sapte.

Timisorenii proprietari de astfel de cladiri parca asteapta sa vina cineva sa-i roage sa-si reabiliteze locuintele istorice. Se lauda cu un oras de cinci stele, cu cel mai mare patrimoniu de acest fel, insa n-ar scoate banii din propriul buzunar. Mai bine asteapta bani de la comunitate sa-si renoveze fatadele imobilelor. Se intampla de cativa ani buni, iar istoria se repeta si acum.

Cu un credit de la nemti vor fi reabilitate pentru inceput un numar de 150 de astfel de cladiri, alese deja de partea germana, iar timisorenii vor fi obligati sa inapoieze banii in termen de zece de ani.

In fond, nu e de mirare ca de pe aceste cladiri se desprind bucati de tencuiala sau ornamente care pot pune in pericol siguranta trecatorilor. Oricum, nepasatori, proprietarii sunt de parere ca municipalitatea ar trebui sa se implice mai mult.

Primaria a incercat, la sfarsitul anului 2009, sa instituie o taxa obligatorie de 40 de lei pentru toti proprietarii de imobile din oras, iar cu banii stransi sa se reabiliteze cladirile istorice. Proiectul nu a fost vazut insa cu ochi buni de timisoreni. Cei de la periferie mai ales s-au aratat revoltati si au spus ca nu vor sa dea bani pentru fatadele celor din centru care oricum stau mai bine financiar si vor beneficia tot de ajutorul altora pentru a-si creste valoarea proprietatilor.

Din 14.500 de imobile din patrimoniul istoric al Timisoarei, doar sapte au fost renovate

Reavointa sau saracie. Sunt principalele doua motive pentru care timisorenii nu au inceput pana acum sa-si reabiliteze imobilele considerate cladiri istorice. O spun chiar reprezentantii Primariei Timisoara, care au mai avut in trecut inca un proiect ce prevedea refacerea acestor cladiri.
„Exista doua pozitii. Unul dintre impedimente este aceasta proprietate multipla. Intotdeauna in imobil exista o persoana care fie este prea saraca sa suporte cheltuielile de reabilitare, fie nu vrea sa le suporte. Din pacate, nici prin proiectul nostru acest impediment nu poate fi inlaturat, pentru ca noi nu admitem spre finantare decat cladirile in care asociatia de locatari cade de comun acord. Alte aspecte sunt oamenii care au venituri foarte mici si care chiar nu-si pot permite sau rauvoitorii”, a explicat Aura Junie, directorul Directiei de Dezvoltare din cadrul Primariei Timisoara. Aceasta a gasit solutia pentru a-i convinge pe rauvoitori sa-si refaca macar fatadele cladirilor istorice si va initia un proiect de hotarare prin care acestia sa fie penalizati daca imobilele in care locuiesc se afla intr-o stare avansata de degradare.

Ce spun locatarii?

In opinia fostului arhitect sef al orasului, Adrian Ionasiu, locatar intr-un imobil ultracentral care putea fi reabilitat prin taxa de habitat, asociatiile de proprietari ar trebui sa contribuie cu un anumit procent la renovarea cladirilor istorice din oras.

„Nu cred ca e nevoie de o taxa speciala pentru reabilitarea cladirilor de patrimoniu din oras! Primaria ar trebui sa intocmeasca un proiect in care sa identifice care sunt cladirile ce trebuiesc renovate, valoarea investitiei, cum se poate recupera suma investita in reabilitare, variante de lucru. Acest proiect trebuie prezentat asociatiilor de proprietari, care trebuie sa hotarasca daca pot sustine investitia si in ce procent.

Poate la inceput nu putem face decat reparatii minimale, dar cu timpul se pot reabilita fatadele, podurile, pivnitele, acoperisurile, se poate consolida imobilul, pentru ca nu putem vorbi doar despre fatade. Stiu ca exista un asemenea proiect intocmit de GTZ, dar acesta se refera punctual doar la anumite imobile. Sigur, nu se putea face pentru tot orasul, pentru ca ar fi fost vorba despre o munca imensa”, ne-a declarat Adrian Ionasiu.

Referitor la taxa de habitat, arhitectul spune ca ar fi fost de acord cu aceasta noua taxa doar partial. „Daca e sa discutam de reabilitarea pe bani publici, nu este corect sa se vorbeasca doar de cladirile istorice din centrul orasului. Sunt cladiri de patrimoniu in toata Timisoara, care ar trebui sa beneficieze de acelasi regim de finantare din bani publici, dar cu participarea obligatorie a asociatiilor de proprietari”, mai spune Ionasiu.

Numai sapte fatade de cladiri renovate in Timisoara

In urma unui proiect inceput in 2006 in Timisoara, doar sapte fatade ale cladirilor istorice din centru au fost reabilitate. Asta in conditiile in care Timisoara s-a inscris deja in cursa pentru titlul de Capitala Culturala Europeana.

Sibiul a detinut acest titlu in anul 2007 si, spre deosebire de capitala Banatului, a avut 60 de cladiri renovate.
„Reabilitarea centrului Istoric al Sibiului a fost facuta cu sprijinul mai multor parteneri. Un numar important de cladiri au fost reabilitate cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor (documentatie si lucrarile propriu-zise), avand in vedere ca programul Sibiu Capitala Culturala Europeana a fost declarat program de importanta nationala.

Cladirile selectate sa intre in program au fost stabilite de finantator, majoritatea fiind monumente istorice. Valoarea finantarii a fost de aproximativ 21 de milioane de lei.  10-12 cladiri au fost reabilitate de GTZ, cu finantare de la guvernul german. Reabilitarea a fost facuta in cofinantare cu proprietarii sau chiriasii din imobilele respective”, a declarat Daniela Ilie, functionar in carul primariei Municipiului Sibiu.  In paralel, din fonduri provenite de la bugetul local au fost reabilitate cele trei piete centrale ale orasului, dar si cea pietonala, Nicolae Balcescu. Ulterior Programului Sibiu CCE 2007, lucrarile de reabilitare la imobile au continuat, insa acestea au fost mai putine, realizate din fonduri strict private, adica ale proprietarilor.

La Timisoara, Societatea Germana pentru Cooperare Tehnica (GTZ) a facut posibila renovarea celor sapte imobile, printr-un proiect pilot inceput in urma cu cativa ani. Pentru reabilitarea acestora s-au folosit 500.000 de euro, parte din bani venind si de la o companie privata din oras.

Potrivit reprezentantilor municipalitatii, din cele 14.500 de cladiri istorice din oras, aproape o mie sunt, de fapt, monumente istorice aflate pe lista Ministerului Culturii si Patrimoniului National. In urma asocierii cu GTZ, Timisoara s-a ales cu un Centru de coordonare pentru reabilitarea cladirilor istorice, unde timisorenii primesc consultanta in cazul in care vor sa intreprinda un asemenea proiect.

Nemtii ne dau bani imprumut sa ne reabilitam patrimoniul istoric

Salvarea vine tot de la nemti, mai exact de la Banca de Credit pentru Reconstructie a Germaniei. Primaria Timisoara semneaza in aceasta perioada un acord cu nemtii, parafat in prima instanta de guvernele celor doua tari, prin care capitala Banatului primeste un credit de 5 milioane de euro, pentru reabilitarea a 150 de cladiri din cele aflate pe lista ministerului.

„Noi asteptam sa ne fie trimis acordul subsidiar pentru a-l semna oficial. Dupa semnarea acestuia si dupa incheierea licitatiei pentru banca, noi solicitam banii si incepem practic. Sunt 3 milioane credit si 2 milioane grant. Cheltuielile de reabilitare se recupereaza in 10 ani de la timisoreni, pe cand termenul de rambursare a creditul este pe o perioada de 30 de ani. Pe masura ce banii se recupereaza, ei sunt reinvestiti. Practic, cei 3 milioane se vor transforma exponential, deci pot sa ajunga pana la 15 – 20 de milioane, in functie de cat de harnici sunt cei de la primarie, care ii folosesc”, a mai spus sefa Directiei de Dezvoltare.

Municipalitatea, in colaborare cu proprietarii cladirilor istorice, va efectua lucrari de reabilitare si cetatenii vor rambursa contravaloarea lucrarilor in cel mult zece ani. Au fost facute si calcule, fiecare proprietar fiind nevoit sa plateasca, in fiecare luna, in jur de 100 de euro, cu o dobanda de 2 la suta. Vestea buna este ca banii germani vor fi folositi atat pentru amenajarea fatadelor, cat si pentru refacerea partilor comune din monumentele istorice, aici intrand curtea interioara, subsolul, structura de rezistenta sau casa scarii.

„Pretul va fi estimat printr-un studiu facut de catre un specialist. Este vorba de catre un arhitect care va face toate evaluarile necesare. Au fost facute astfel de studii si in perioada proiectului GTZ”, a precizat Melania Pop, consilier Centrul de coordonare pentru reabilitarea cladirilor istorice. Lucrarile la prima cladire vor incepe chiar in aceasta vara.

Daca mai raman bani, vor avea loc lucrari si la alte cladiri, asa ca orice timisorean, proprietar de asemenea imobile, se poate inscrie pe o lista la Centrul de coordonare pentru reabilitarea cladirilor istorice. Acolo vor primi asistenta, iar, in cazul in care sunt acceptati si vor primi bani de la nemti, un arhitect va face o expertiza a imobilului. Este necesar insa acordul tuturor proprietarilor.

Taxa de habitat, birul imobiliar care nu a mai fost  introdus la Timisoara

In goana dupa venituri la bugetul local, la sfarsitul anului 2009, edilii Timisoarei au incercat instituirea unei taxe obligatorii de 40 de lei pentru toti proprietarii de imobile din oras.

In acest fel, spunea Adrian Bodo, seful Directiei Economice din Primaria Timisoara, s-ar fi adunat peste un milion de euro, care puteau fi folositi la renovarea fatadelor cladirilor istorice din orasul de pe Bega. Proiectul a fost dezbatut in plenul Consiliului Local, insa alesii locali s-au opus cheltuirii banilor publici stransi din taxa de habitat pe renovarea unor cladiri aflate in proprietate privata.

Dupa cateva luni de la acest refuz, Adrian Bodo a readus proiectul in dezbaterea Consiliului Local, cu o argumentatie putin schimbata. Spunea ca banii din aceasta taxa vor ajunge doar la proprietarii cu venituri mici, ignorand cu buna stiinta faptul ca din inchirierea spatiilor de locuit sau cu alte destinatii din aceste cladiri proprietarii cu venituri mici castigau lunar zeci de mii de euro.

“Indiferent de explicatiile domnului Bodo, taxa nu va trece. Majoritatea cladirilor de patrimoniu din centrul Timisoarei sunt detinute de cetateni straini, in cea mai mare parte italieni. Mi se pare absurd sa cerem timisorenilor sa contribuie la repararea cladirilor din proprietatea privata a acestor oameni, in loc sa-i obligam pe proprietari sa execute aceste lucrari din fonduri proprii”, combatea la vremea respectiva Adrian Pau, consilier local din partea PD-L Timis. Mai mult, impotriva taxei de habitat s-au pronuntat si grupurile consilierilor PSD si PNL, care au spus ca, din cauza crizei pe care o traversam, nu este momentul introducerii de noi taxe locale, fie ca intai trebuie epuizate celelalte solutii pentru revitalizarea arhitectonica a centrului orasului, cum ar fi accesarea de fonduri europene. Singurii care au sustinut acest proiect, au fost  consilieri PNTCD, fideli administratiei taraniste a orasului, care au vazut taxa de habitat ca pe o taxa de solidaritate pentru timisoreni. Toate aceste impotriviri directe l-au determinat pe primarul Gheorghe Ciuhandu, in cele din urma, sa renunte la taxa de habitat si sa incerce infiintarea unui fond de solidaritate.

“Taxa de habitat a fost combatuta cu declaratii de tip bolsevic, in care s-a spus ca vrem sa reabilitam cu bani publici cladiri detinute de italieni sau de nemti. Voi crea un fond de solidaritate in care, cine doreste, va putea dona 40 de lei pe an pentru reabilitarea cladirilor istorice din oras”, a declarat Ciuhandu, cu promisiunea ca, trimestrial, va face publica lista cu donatori. Deocamdata, acest lucru inca nu s-a intamplat…

Amenzi pentru proprietarii de cladiri istorice… doar pe hartie

In Timisoara, niciun proprietar nu a fost amendat de politistii locali pentru starea in care se afla cladirea – monument istoric pe care o are in proprietate. Si aceasta in conditiile in care aproape in fiecare saptamana fragmente de tencuiala, caramizi sau bucati de ornamente se prabusesc de pe cladiri si pun in pericol viata trecatorilor. Potrivit purtatorului de cuvant al Politiei Locale, Mudura Voicu, in Timisoara nu a fost data nicio amenda pe Legea 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice.

AUTORI: Roxana Deaconescu, Caius Seracin, Gheorghe Ilas