TIMISOARA. Fara sa aiba vreo consultare sau macar vreo discutie cu cei care au intocmit primul program de reabilitare a cladirilor neintretinute din Timisoara, reprezentantii Primariei s-au apucat sa rescrie proiectul pentru sprijinirea locuitorilor din zonele istorice ori care locuiesc in cladiri darapanate sa isi reabiliteze fatadele.
‘Anuntat cu surle si trambite la inceputul acestei saptamani, proiectul pare sa fie sortit esecului inca din facere‘. Cel putin, asta crede fostul viceprimar al Timisoarei, Dan Diaconu, care a analizat pas cu pas datele la care a avut acces, intrucat nici el si nici colegii de partid nu au fost consultati de partenerii USR PLUS din coalitie pe acest subiect.
Dan Diaconu spune ca, desi Dominic Fritz a anuntat procentele cu care primaria ca sprijini fiecare categorie de proprietari, acest lucru nu este in atributiile municipalitatii, ci este reglementat prin lege.
„Goana după surle și trâmbițe dăunează grav patrimoniului.
Zilele trecute surlele și trâmbițele au acționat. Onorarea și refacerea patrimoniului a fost de această dată subiectul frumos împachetat. Frumos, remarcabil, cine și-ar dori altceva? Din păcate nu a existat o consultare înainte de a “lansa” acest program, sau mai degrabă intențiile programului pentru că el nu are încă un text. De ce ar fi fost util să ne consultăm? Pentru că proiectul de lege de modificare a legii 153/2011 (cea pe care bănuiesc că o folosesc în intenții) a pornit de la Timișoara și marea majoritate a articolelor le-am scris personal. Haideți să vedem ce ar fi aflat inițiatorii dacă ne-am fi consultat înainte:
Finanțarea restaurării imobilelor monument istoric, situate în ansambluri istorice și în situri istorice:
Intenția inițiatorilor:
– Pentru imobile monument istoric individual si ansambluri: 20% finanțare nerambursabilă – 80 % “finanțare rambursabilă în baza unui contract de ipotecă imobilliară”
– Pentru imobile din situri istorice: 50% “finanțare rambursabilă în baza unui contract de ipotecă imobilliară”, 50% contribuție proprie a proprietarilor.
Sunt doar 4 rânduri, dar au atât de multe probleme funcționale, legale șamd încât voi avea nevoie de cel puțin de 10 ori mai multe pentru a le explica.
Finanțarea nerambursabilă (grant) este strict reglementată de legea 153/2011 (modificată prin legea 166/2016, cea pornită de la noi) astfel:
(3) În cazul alin. (1) lit. c), finanțarea executării lucrărilor de intervenție prevăzute la art. 6 se poate asigura astfel:
a) 50% din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale/centrale sub formă de grant;
b) 50% din fondul de reparații al asociației de proprietari și/sau din alte surse legal constituite.
Astfel că primăria nu poate stabili de capul ei care e contribuția din bugetul local. Ea e foarte clar definită: 50%, nici mai puțin, nici mai mult. De ce e 50%? Pentru că o lucrare care e preluată de la asociația de proprietari de către autoritatea locală va costa mai mult decât ar putea să o facă, probabil, asociația din motive pe care nu le detaliez aici, dar țin de obligațiile legale ale unei instituții publice (spre exemplu nu există noțiunea de regie proprie și multe altele). De multe ori diferența dintre costuri e mai mare de 20% și atunci care mai e sprijinul primăriei?”, a scris consilierul local Dan Diaconu pe pagina sa de socializare.
In plus, fostul viceprimar spune ca nici modul in care a fost gandita selectarea cladirilor care sa beneficieze de un astfel de ajutor din partea primariei nu este la latitudinea autoritatilor locale ci, de asemenea, este specificat in lege.
„Legea nu face diferența, ba dimpotrivă specifică foarte clar care sunt clădirile eligibile, astfel că excluderea siturilor istorice e nu doar arbitrară, dar și ciudată. De multe ori veți regăsi clădiri cu valoare arhitecturală impresionantă în situri sau zone de protecție din varii motive (nu au fost clasate, spre exemplu, un proces care costă și durează).
Dar să punem și textul legii: “clădirile monument istoric, la clădirile amplasate în ansambluri și situri clasate ca monument istoric, în zonele de protecție a monumentelor istorice, la clădiri protejate datorită valorii lor culturale prin planuri urbanistice generale, la clădirile din zonele construite protejate sau din centrele istorice ale localităților, precum și din stațiunile/localitățile/zonele turistice, balneare, climatice și/sau balneoclimatice, definite în condițiile legii”, a mai scris Diaconu.
De departe insa, Dan Diaconu spune ca cea mai grava abatere din proiect este cea legata de contractul pe care primaria vrea sa-l incheie cu proprietarii de cladiri in paragina, respectiv unul de ipoteca.
„Una din cele mai mari aberații, e “finanțarea rambursabilă în baza unui contract de ipotecă”. Dacă ați fi întrebat, ați fi aflat că această sintagmă a fost cauza pierderii fondurilor rambursabile KFW pentru clădiri private și cel puțin o persoană care era consultant KFW atunci și lucrează acum în primărie putea să vă spună. Primăria nu e bancă și nici IFN. Primăria nu poate acorda credite, chiar dacă le numește “finanțări rambursabile”. A spus-o atunci Ministerul Finanțelor și sunt convins că o spune și acum.
Este motivul pentru care în legea amintită mai sus am introdus mecanismul de “taxă reabilitare clădire istorică”, plătibilă în 10 ani de proprietarii sprijiniți, dar care e un impozit ce nu necesită nici un fel de ipotecă, e ușor de încasat, clar definit și transmisibil la vânzarea proprietății”, a scris Diaconu.
Pe de alta parte, fostul viceprimar spune ca scutirea de taxa de autorizare si certificat de urbanism a celor care se apuca de reabilitari este prevazuta prin lege, nu prin program, si nu e o favoare, iar termenul de 15 zile pentru eliberarea documentelor este, de asemenea, reglementat. Aceasta dupa ce Dominic Fritz se lauda ca Primaria asigura…. facilitati celor care aleg sa intre in proiect, printre care faptul ca nu mai trebuie sa plateasca pentru o serie de documente eliberate de municipalitate.
„Toate prin modificările trimise de la Timișoara :
“În situația prevăzută la art. 11 alin. (2), prin derogare de la prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, certificatul de urbanism și autorizația de construire pentru executarea lucrărilor de intervenție se eliberează, în regim de urgență, în cel mult 15 zile de la data înregistrării solicitării, cu scutire de taxă”
Rămâne doar SĂ RESPECTĂM legea, nu să o preluăm prin program.
Legea mai prevede și câteva cheltuieli eligibile esențiale pe care inițiatorii “le-au uitat”:
a) lucrări de consolidare, reparare/refacere a zidăriilor/pereților exteriori;
c) lucrări de consolidare și/sau reparare/refacere a sistemului de acoperire;
și care sunt esențiale în ecuația aceasta”, a completat Diaconu.
Consilierul local precizeaza ca ar mai avea multe de spus despre proiect si ca si-ar dori sa poata sa discute cu actuala administratie, pentru a identifica cea mai buna solutie pentru ca programul sa poata functiona.
Programul propus de Dominic Fritz urmeaza sa intre in dezbatere publica.