TIMISOARA. La începutul secolului al XX-lea, Timișoara este în plină schimbare, iar pe lângă edificarea unor clădiri impozante în zona centrală, în oraș are loc un alt moment important.
CITESTE SI: De unde vine numele cartierului tau in Timisoara
1910 era anul în care centrul orașului începe să prindă conturul celui pe care îl cunoaștem noi astăzi. Se construiesc Palatul Lloyd și imobilele impunătoare din partea vestică a Pieței Operei, vestitul Corso.
Orașul era condus în acel moment de Carol Telbisz, care semnează și un decret prin care decidea că Mehala, comuna aflată în apropierea urbei de la acea vreme, să fie alipită Timișoarei.
Așadar, anul acesta se împlinesc 115 ani de când Mehala a devenit cartier al orașului.
Mahalaua de la marginea cetății își primise numele în perioada în care turcii controlau Timișoara și există două legende despre începuturile înfloririi așezării. Cea mai plauzibilă spune că un pașă a dat porunca să-i fie amenajată o reședință dincolo de zidurile de apărare.
„Pe timp de vară, în Cetate, era o căldură de nesuportat, așa că Pașa a cerut să i se facă o placută reședință, mult după zidul de apărare, în câmpie, unde adie vântul. Pe o movilă i-au înălțat Pașei cele cerute; apoi, la ordinul aceluiași, au fost plantați în jurul casei castani care, la vremea înfloririi, să-l încânte pe stăpân; iar locului i-au spus Mehala, pentru că se afla dincolo de Cetate. De sus, dintre arborii de pe movilă, fiul lui Allah contempla și zidurile orașului, si minaretele, dar și așezarea mahalenților, oameni atât de suverani, încât nu puteau fi împrejmuiți„, scrie Dan Negrescu, în volumul „Mehala-o poveste”.
La această reședință, în 1716, Mehmed Aga semnează tratatul de capitulare în fața armatelor prințului Eugeniu de Savoya. Chiar și după retragerea otomanilor, conducătorii Timișoarei au continuat să folosească acest loc drept casă de vacanță, până în 1848, când în timpul revoluției orașul e asediat, iar casa este distrusă complet.
La începutul secolului al XX-lea Mehala avea aproximativ 300 de case grupate în patru colonii distincte cu numele de Ronat, Anheurer, Blaskovics și Weisz, între care nu exista nici măcar un drum pietruit și nici trotuare pavate corespunzător.
„Orice stradă respectabilă din Mehala era cu trotuar făcut din caramida, până la soclul caselor. Neplăcerile apăreau, în general, după câte o ploaie persistentă care înmuia spațiul dintre cărămizi, astfel încât, călcând pe una, te stropeai cu apa noroioasă de sub cea de lângă. Dar alături de trotuarul din cărămizi, se găsea și unul de pământ, având aproape aceeași lățime„, scrie Dan Negrescu în cartea sa.
În Mehala, în acea vreme exista și Pădurea Cioca, însă aceasta a fost tăiată de austrieci în întregime și lemnul a fost folosit în construcții, în timp ce pămantul a fost destinat agriculturii.
În 1910, Mehala este anexată Timișoarei și, pentru că populația din această zonă era în mare parte de origine germană, a primit și denumirea Franzstadt. Odată cu această decizie, Mehala începe să se dezvolte din toate punctele de vedere.
„Mahalaua” zilelor noastre
În zilele noastre, Mehala este integrată în oras, străzile sunt pavate, iar principalul punct de atracție al cartierului este Piața Avram Iancu. Aici se afla liceul ce poartă numele revoluționarului pașoptist, dar și cele trei biserici ale cartierului.
Biserica sârbească a fost prima biserică din Mehala, construită în 1786. Aceasta deservea atât ortodocșii sârbi, cât și pe cei români, slujbele oficiindu-se în ambele limbi, până la separarea ierarhică a Bisericii române de Biserica sârbească. Turnul bisericii adăpostește cinci clopote și un ceas vechi. Icoanele din interiorul bisericii au fost realizate de către un pictor renumit în Banat, Sava Petrovici.
Biserica ortodoxă română, sau Catedrala din Mehala, se vede din orice punct din cartier. A fost nevoie de 12 ani pentru a fi ridicată, între 1925 și 1937, și este construită în stil neobizantin. La punerea temeliei au fost prezente mari personalități ale vremii: regele Ferdinand I, regina Maria, copiii acestora, Carol și Elena, precum și primarul și prefectul Timișoarei.
Biserica romano-catolică din Mehala a fost construită în 1887 în stil neo-gotic cu elemente neo-romanice și are hramul Sfintei Fecioare Maria.
sursa foto: Dan Negrescu – Mehala: o poveste