De la Timisoara la Chicago. Povestea unui fizician celebru, plecat de pe bancile Universitatii Politehnice

TIMISOARA. In acest an, absolventii Universitatii Politehnice din Timisoara, promotia 1958, s-au intalnit pentru a celebra implinirea a 55 de ani de la terminarea studiilor universitare. Printre ei s-a numarat si renumitul profesor de fizică la Universitatea din Chicago, Peter Freund.

“Pe lângă talentul necesar, secretul performanţei în ştiinţe este pasiunea. Pasiunea te susţine, te împinge spre descoperiri. Este important să faci întotdeauna ce îţi place, ceea ce te interesează, ceea ce consideri important şi să nu-ţi risipeşti timpul cu lucruri despre care crezi că alţii vor să te vadă făcându-le.” noteaza Peter Freund in cartea sa “A passion for discovery„. Iar pasiunea sa pentru descoperiri, pentru invingerea unor bariere, l-a impins mereu inainte, din orasul de pe malurile Begai spre amfiteatrele unor institutii de invatamant superior de renume mondial.

Peter Freund s-a nascut in 1936, la Timisoara. Tatal sau a fost medic iar mama provenea dintr-o familie care se ocupa cu afaceri in domeniul textilelor fiind, totodata, cantareata de opera.

Fizicianul isi aminteste ca familia sa ar fi trebuit sa paraseasca Romania imediat dupa razboi, dar tatal sau a fost de parere ca sovieticii vor pleca in scurt timp, asa ca au ajuns sa traiasca sub regimul comunist.

A urmat cursurile Liceului ”C.D.Loga”, dupa care s-a intalnit cu prima bariera pusa in fata dorintei lui de cunoastere. Pentru ca provenea dintr-o familie instarita, portile universitatilor din perioada stalinista ii erau inchise. A reusit sa intre la Universitatea Politehnica in vara anului 1953, dupa moartea  lui Stalin, cand oprelistile impuse copiilor “de capitalisti” au devenit mai putin stricte. Trei ani mai tarziu era arestat in timpul demonstratiilor studentesti antisovietice. Acest episod, precum şi “originea nesanatoasa” i-au creeat serioase probleme la terminarea studiilor. Singurul post disponibil pentru el, chiar daca avea cele mai bune medii din promotia sa, a fost undeva intr-o zona izolata a Muntilor Apuseni, pe langa Oradea.

Nu a mai ajuns insa sa se ocupe de electrificarea zonei respective, pentru ca a parasit tara, impreuna cu familia, in 1959 şi s-a stabilit la Viena. Datorita calitatilor sale de fizician de geniu, reuseste sa obtina un post de asistent universitar in Austria, apoi cetatenia. In scurt timp isi sustine şi doctoratul.

Sunt doar primii pasi intr-o cariera exceptionala. Peter Freund a fost sef de lucrări  la  Universitatea din Geneva (1961-1962), cercetător in fizică teoretică  la   Institutul Enrico Fermi a Universităţii din Chicago (1962-1964),  membru al Institute for Advanced Study, Princeton (1964-1965),    profesor asistent la Universitatea din Chicago (1965-1969), profesor asociat la Universitatea din Chicago (1969-1974), profesor la Universitatea din Chicago (1974-2002) si profesor emerit Universitatea din Chicago (2002-prezent).

Deasemenea a mai fost profesor oaspete la Universitatea din Bologna, la Imperial College for Science and Technology Londra, la California Institute of Technology Pasadena, la Universitatea Rockefeller New York şi a colaborat cu laboratoarele CERN Geneva, Centrul Internaţional de Fizică Teoretică Trieste, Institutul de Fizică Teoretică Santa Barbara şi altele.

A avut contribuţii ştiinţifice: la teoria stringurilor, unificarea fizicii prin adăugarea a noi dimensiuni spaţiale, teoria monopolilor magnetici, studiul supersimetriei si fenomenologia  interacţiunilor tari.

Intr-un interviu acordat la implinirea a 75 de ani pentru Asociatia Generala a Inginerilor din Romania, Peter Freund afirma: “La Politehnica din Timisoara am studiat cu dascali exceptionali. De exemplu, cursul de Electrotehnica a fost predat de Plautius Andronescu, care, apoi, m-a indrumat la elaborarea lucrarii de diploma. Domnia sa m-a facut sa inteleg ca un rezultat teoretic, oricat ar fi de frumos, trebuie luat in serios numai daca poate fi verificat cu succes prin experiente. In lucrarea de diploma, folosind transformarea Laplace, am gasit criterii noi de stabilitate si de calitate pentru sisteme de reglari. Profesorul Andronescu mi-a propus sa iau un regulator de tensiune bine cunoscut, asemenea celui fabricat, daca mi-aduc bine aminte, de Brown-Bovery, si sa-l conving ca satisface criteriile pe care le enuntasem. Am dedus parametrii acestui regulator de care aveam nevoie pentru sustinerea criteriului meu. Cu mare satisfactie am gasit ca, de fapt, acest regulator satisface noul criteriu si, deci, nici Brown-Bovery, nici eu nu vom da… „faliment“. Precizez ca profesorul Andronescu avea doctoratul sustinut la Insitutul Politehnic ETH din Zurich, unde, printre dascali, il avuse si pe marele matematician Hermann Weyl, tatal teoriei campurilor „gauge“, domeniu de care m-am ocupat peste decenii in cercetarile mele de fizica teoretica. Pot sa argumentez cat de mare a fost influenta principiilor invatate de la profesorul Andronescu. Mentionez aici doar ca, in 1967, cand am abordat teoria fotoproductiei mezonilor vectoriali, am dedus din ea o formula usor de verificat tot prin experiente. De fapt, aceste experiente au fost atunci efectuate la acceleratorul DESY de la Hamburg, cu rezultate care confirmau formula.”

Pe langa exceptionala carierea de fizician, Peter Freund este autor de cărți de literatură științifico-fantastică și critic literar amator.

Conform unui articol dedicat lui si aparut in Chicago Tribune, Peter Freund locuieste alaturi de sotia sa Lucy – de meserie psihanalist – in cartierul Row. Au doua fiice, cinci nepoti si iubesc muzica de opera, chiar daca fizicianul accepta ca-i place sa asculte si altceva:   „Îmi place Metallica”, le-a declarat el ziarstilor.