Candidatura Dianei Sosoaca respinsa de BEC
FOTO: cotidianul.ro
După respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, la alegerile din 4 mai, nici Diana Șoșoacă nu va putea participa intra in cursa pentru Palatul Cotroceni.
Biroul Electoral Central i-a respins sâmbătă, 15 martie, candidatura șefei SOS România.
Decizia fost luată cu o majoritate de 10 voturi. Trei membri BEC au votat pentru admiterea candidaturii.
Șoșoacă poate depune contestatie la CCR, unde a fost oprita din cursa pentru Cotroceni anul trecut.
Dianei Șoșoacă i-a fost interzis să candideze la alegerile din 2024 printr-o hotărâre luată de Curtea Constituțională în 5 octombrie. În motivarea deciziei, CCR a menționat că „este de notorietate că, prin discursul său constant, Diana Iovanovici-Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”.
„Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituției și apărarea democrației – condiții pentru a candida la funcția de Președinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, mai scria în motivarea publicată de CCR.
Vă reamintim, ziua de 15 martie este ultima în care pot fi depuse candidaturile pentru alegerile prezidențiale din luna mai.
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Imediat vine @intreb are și ne spune despre prezumția de nevinovăție, lipsirea de drepturi și restrângerea democrației pentru că se blochează candidaturile unor colegi de salon psihiatric de ai lui iar cei care nu au toate țiglele pe casă nu se simt suficient reprezentați.
Dupa cum se prefigurează lista candidaților la presedentua României, vreo trei merita acest titlu, si anume: Nicusor Dan, Elena Lasconi si Daniel Funeriu. Ceilalti sunt ai sistemului, cum zic asa zișii suveranisti, respectiv sunt izolationisti ( ei își zic suveranisti). Din punctul meu de vedere Nicusor Dan trebuia sa se facă USRist, dacă vrea ajutorul acelui partid. Fostul ministru al invatamantului, Daniel Funeriu, este singurul ministru care a facut reforme in acest domeniu. Amintesc introducerea supravegherii video a examenului de bacalaureat ( pe urma si la EN) unde, din păcate, era o hoție in care erau implicați directori de licee, inspectori școlari si presedinti de comisii. Dar cea mai importanta acțiune a fost Legea 1 din 201q ( Legea Invatamantului) care a fost distrusa de Abramburică si prin asta s-a creat posibilitatea promovarea, mai ales în universitati, a unor habarnisti politruci care au contribuit la dezastru din scoli. In sfarsit, fără a avea vreo legătură cu USR, cred ca dacă romanii nu ar fi misogini ar alege-o pe Elena Lasconi, singura care ar putea aduce un guvern condus de
Ilie Bolojan, iar acesta este singurul politician care știe, vrea și poate scoate tara din deficitul bugetar. Astazi tara de imprumuta anual cu 30 miliarde euro pentru a-si plati cheltuielile. Asica vreo q50 miliarde de lei. Dobânzile pentru acesti bani împrumutati ne vor ucide .
Așa e dar responsabil de asta este prim ministrul, nu președintele.
Nu mi se pare nimic gresit, mahalagioaicele/infatuatele au locul lor la piata !!!!
Esti un misogin! Asa faci și cu nevasta-ta? Probabil n-ai. Cine dracu ar sta cu un asemenea individ?
As vrea sa înteleg care este baza legala – legea si articolul specific – care permite eliminarea candidatilor fara o sentinta judecatoreasca ce restrange dreptul de a fi ales. Daca exista o astfel de prevedere, mi-ar placea sa aflu detalii, poate cineva sa clarifice. Pana atunci, am rezerve, pentru ca, din ce stiu, Constitutia prevede ca restrangerea drepturilor trebuie sa fie stabilita prin lege si printr-o decizie a instantei.
Ma întreb si cum functioneaza procesul prin care un grup restrans, de exemplu zece persoane, decide ce declaratii sunt acceptabile sau nu, si daca asta nu limiteaza dreptul cetatenilor cu vot sa aleaga liber. Cred ca e important ca mecanismele democratice sa includa un proces clar, cu drept la aparare si bazat pe lege, pentru a evita neîntelegerile.
Am observat ca unii sustinatori ai Comisiei de la Venetia, care o invocau acum cativa ani, par mai putin interesati de ea acum. Mi-ar placea sa stiu de ce – poate exista argumente pe care nu le cunosc. Cred ca e util sa discutam deschis despre asta, iar cine nu e de acord cu o discutie deschisa… Basti, ma!