Doua asocieri de firme vor sa readuca la stralucirea de odinioara Conacul de la Foeni al familiei Mocioni, cu 2.600.000 euro, bani europeni

TIMISOARA. Se va intoarce la frumusetea de altadata una dintre cele mai incantatoare resedinte nobiliare ale Timisului. Construit in 1750, ca locuinta, conacul familiei Mocioni din Foeni este una dintre cele mai vechi cladiri de pe plaiurile banatene.

CITESTE SI: Conacele pierdute ale Timisului! Ultimele fotografii ale unor resedinte nobiliare disparute pentru totdeauna! 

Pentru salvarea conacului de la degradare si punerea lui in valoare, administratia Dobra a depus un proiect si a obtinut fonduri europene pentru restaurare.

Acum Consiliul Judetean Timis continua proiectul, iar in septembrie a lansat licitatia pentru ‘reabilitarea, refunctionalizarea si revitalizarea Conacului Mocioni din Foeni‘ in Sistemul Electronic de Achizitii Publice.

La termenul limita pentru depunerea ofertelor, de luni, doua asocieri de firme s-au inscris in competitia pentru contractul estimat la 10.780.190 lei fara TVA, adica aproape 2.600.000 de euro, cu TVA.

Este vorba de ILA VORHABEN in asociere cu NOVARTIS si CALORIA, respectiv de TT & Co SOLARIA GRUP, in asociere cu GRAPHIC SPACE si EURAS.

Cele doua oferte au intrat in evaluare la Consiliul Judetean Timis.

Finanțarea proiectului este asigurata prin Schema de ajutor de stat pentru restaurarea si revitalizarea monumentelor istorice in cadrul Programului RO-CULTURA, finantat prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European.

Odata refacut conacul, acesta ar putea adaposti un muzeu dedicat memoriei familiei Mocioni, biblioteca comunala, dar si spatii pentru evenimente culturale si ateliere pentru redescoperirea mestesugurilor traditionale.

Povestea Conacului de la Foeni

Conacul de la Foeni a fost construit in 1750 si este una dintre cele mai vechi cladiri din aceasta parte de tara. Cel mai important membru al familiei nobile care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, stranepotul preotului aroman Constantin. Andrei s-a nascut la Budapesta, in anul 1812.

Jurist de profesie, membru in Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Romane (1866) si membru onorific al Societatii Academice Romane (1870). In 1869, el mosteneste domeniul de la Foeni, se retrage din viata politica si se stabileste la conac, alaturi de sotia sa, Laura Cernovici. Moare la 24 aprilie 1880 si lasa toata averea Laurei, fapt care provoaca valuri de nemultumiri in familia Mocioni.

Laura Cerniovici avea sa lase conacul mostenire unui nepot de-al ei. Astfel, in 1912, proprietar al fostei resedinte Mocioni era baronul Csávossy Gyula. In 1925, mosieri in Foeni erau Jozsef si Andras Csávossy, cat si Antoniu Mocioni de Foen (marele sambelan al Regelui Carol al II-lea). Conacul a fost rascumparat de Antoniu, care a incercat sa-l transforme in casa de cultura, dar moare in anul 1943, cu el stingandu-se linia directa a familiei Mocioni. Odata cu instaurarea regimului comunist, proprietatea a fost nationalizata. A functionat ani la rand ca baie comunala, gradinita si depozit pentru erbicide si pesticide. In aripa de est a subsolului conacului a fost amenajata o sala de sport. A existat chiar si o sifonarie. Dupa 1990 aici avea sa functioneze o discoteca. Conacul ramane in continuare administratiei locale si e transformat in camin cultural, functie care i-a ramas pana astazi.

Desi aflat intr-o stare avansata de degradare, conacul este impunator prin dimensiuni. Acesta a fost construit dupa planurile arhitectului Otto Wagner, cel care a proiectat de altfel si palatul Mocioni de la Capalnas. Ramura Mocioni de la Foeni a primit domeniul de aici o data cu titlul nobiliar si l-a transformat intr-un leagan politic si cultural pentru afirmarea drepturilor romanilor din Banat.
Conacul este strajuit de porti inalte, frumos asortate cu arhitectura cladirii. Treptele mari , grupate in trei sectiuni, probabil, segmentau conacul in trei zone distincte de locuit. Cladirea centrala, cu coloanele inca semete orientate catre cer, care sustin greutatea frontonului sobru, a ramas inca nealterata.

Surse: banatur.com si prinbanat.ro